Jeff Bezos mută centrele de date în orbită: Blue Origin cere aprobarea SUA pentru o rețea de peste 50.000 de sateliți în spațiu

Blue Origin, conglomeratul spațial fondat de președintele Amazon, Jeff Bezos, a solicitat guvernului Statelor Unite permisiunea de a lansa o rețea de peste 50.000 de sateliți care să funcționeze drept centru de date în orbită.

Într-un document depus pe 19 martie la Comisia Federală pentru Comunicații (FCC), avocații Blue Origin au descris „Project Sunrise” drept o rețea de nave spațiale care vor efectua calcule avansate în orbită pentru a „ușura presiunea tot mai mare asupra comunităților și resurselor naturale din SUA, prin mutarea proceselor de calcul, consumatoare de energie și apă, de la centrele de date terestre la infrastructura orbitală”.

Documentul depus de Blue Origin nu detaliază în profunzime planurile pentru acești sateliți, ceea ce face dificil de estimat ce nivel de putere de calcul dorește compania să obțină în spațiu. Totuși, se menționează că Blue Origin intenționează să folosească o altă constelație de sateliți pe care plănuiește să o construiască, numită Terawave, ca o coloană vertebrală de comunicații cu lățime mare de bandă pentru sateliții de date.

Mutarea unor capacități masive de calcul în spațiu este atractivă deoarece energia solară poate fi colectată gratuit, iar odată ajunse pe orbită companiile se confruntă cu mai puține reglementări privind activitățile lor. Antreprenorii din spatele acestor proiecte văd un viitor în care instrumentele de inteligență artificială vor fi omniprezente și anticipează că o mare parte din procesele de inferență care le susțin vor fi externalizate în orbită.

Mai multe companii urmăresc deja această idee. SpaceX a depus o cerere pentru permisiunea de a lansa până la un milion de sateliți, concepuți să funcționeze ca un centru de date distribuit. Startupul Starcloud a propus, la rândul său, o rețea de 60.000 de nave spațiale către FCC. În paralel, Google dezvoltă un concept de centru de date spațial numit Project Suncatcher, în cadrul căruia partenerul său Planet Labs urmează să lanseze două nave de demonstrație anul viitor.

Deși entuziasmul pentru centrele de date în spațiu este ridicat în lumea tehnologică, economia acestor proiecte rămâne complicată. Va fi nevoie de tehnologii noi pentru răcirea procesoarelor și pentru comunicarea între nave spațiale, cu ajutorul unor lasere de mare putere, care să poată fi dezvoltate și produse la costuri cât mai reduse. În același timp, oamenii de știință încă analizează cât de bine funcționează cipurile avansate pe diverse sarcini atunci când sunt expuse pe termen lung mediului cu radiații intense din spațiu.

Un aspect esențial îl reprezintă costul lansării acestor computere pe orbită. Mulți pariază că prețul accesului în spațiu va scădea odată cu intrarea în serviciu a rachetei Starship a companiei SpaceX, aflată încă în dezvoltare și care ar putea avea primul său zbor operațional în 2026.

În această privință, Blue Origin, considerată mult timp un jucător secundar pe piața lansatoarelor, ar putea avea totuși un avantaj. Racheta sa New Glenn, care a zburat pentru prima dată anul trecut, este unul dintre cele mai puternice vehicule de lansare operaționale de pe Pământ. Dacă firma va reuși să efectueze lansări regulate și să refolosească aceste rachete într-un ritm constant, Blue Origin ar putea obține beneficii similare cu cele care au permis SpaceX să domine telecomunicațiile spațiale prin rețeaua sa Starlink.

Dincolo de provocările economice și tehnologice, chiar mediul spațial poate deveni un obstacol major. Orbitele-cheie din apropierea Pământului devin tot mai aglomerate, iar adăugarea a zeci sau sute de mii de noi sateliți va amplifica îngrijorările legate de coliziuni orbitale. În plus, practica actuală din industrie de a arde în atmosferă mii de sateliți după ce devin învechiți riscă să modifice chimia straturilor superioare ale atmosferei, oamenii de știință avertizând în special asupra posibilelor efecte negative asupra stratului de ozon.

Documentul depus nu oferă detalii clare privind calendarul proiectului, însă experți consultați de presa de specialitate estimează că astfel de constelații de centre de date spațiale au șanse reduse să devină operaționale înainte de anii 2030.