Stiri

Iubirile lui Dostoievski

Social 30.06.2013 14:59 Vizualizări

1798

Clasici ai literaturii universale //Dragostea a ocupat un rol primordial în viața lui

De la iubirea tainică, trecând prin dragostea mistuitoare din anii maturităţii târzii şi până la dragostea triumfătoare din perioada declinului vieţii biologice, Fiodor Mihailovici Dostoievski a parcurs un drum dramatic, marcat de suferinţă, boală, sărăcie şi nefericire.

Dragoste neîmpărtășită

În casa jurnalistului Panaev o cunoaște pe soţia acestuia, o brunetă fatală, pentru care face o pasiune fără precedent. Își dă seama că nu are nicio şansă şi trebuie să-și înăbușe sentimentele.

Prima iubire a fost pentru Dostoievski dureroasă şi umilitoare.

Cea dintâi căsătorie

Se îndrăgostește de o blondă frumoasă, fire pasională şi exaltată. În realitate, ea era o femeie excesiv de nervoasă, aproape isterică. Era prima femeie tânără şi interesantă pe care Dostoievski a întâlnit-o după patru ani de ocnă şi a copleşit-o cu toate farmecele dorinţelor neîmplinite, ale fanteziilor erotice şi ale iluziilor romantice. Această blondă slăbănoagă întruchipa pentru el toată bucuria vieţii. În cele din urmă, s-au căsătorit. Însă a urmat o atmosferă de tensiune nervoasă, se chinuiau unul pe altul, fiind într-o luptă continuă. Certurile alternau cu căinţa şi regretele zgomotoase cu jurăminte de dragoste eternă, care se transformau într-un duel sterp al corpurilor, iar nesatisfacerea le otrăvea sângele şi sufletul. Relaţia aceasta agonizantă se încheie în 1864, când Maria Dmitrievna sfârşeşte răpusă de tuberculoză.

Pasiune oarbă

După ce se stabilește în Petersburg, cunoaște o tânără studentă care l-a cucerit prin frumuseţea-i naturală. Avea doar 22 de ani. Interesul lui Dostoievski a fost dictat exclusiv de atracţia fizică. Tinereţea ei i-a trezit dorinţa care creştea de la o întâlnire la alta până a devenit o pasiune oarbă. Curând, latura erotică a relaţiilor dintre ei a fost consolidată şi apoi extinsă prin emoţii de altă natură, mai profundă. Ea îl admira şi îl urcase pe un piedestal. Relaţia lor s-a deteriorat rapid, iar finalul a fost previzibil. După trei ani de dragoste, infidelităţi, certuri şi împăcări, ea i-a spus că e timpul să se despartă pentru totdeauna.

Biruința dragostei

Dostoievski nu a renunţat la gândul căsătoriei. Nu numai din cauza singurătăţii şi a nevoii unui om apropiat, dar şi din alte motive. În casa lui domnea o dezordine de nedescris, nu avea cine să-i creeze o atmosferă propice scrisului.

În 1866 o cunoaște pe Anna Grigorievna, o fată liniştită şi modestă, care emana un flux de atenţie şi prietenie pe care el l-a simţit şi şi-a deschis imediat sufletul. A fost copleșită de simplitatea şi sinceritatea lui, iar modul de a vorbi a acestei fiinţe inteligente, ciudate, nefericite şi părăsite de toţi a impresionat-o profund. Nu a făcut economie de timp şi energie pentru a-i fi de folos. L-a îndrăgit imediat!

A cerut-o în căsătorie şi Anna Grigorievna a acceptat cu bucurie. Îşi adora soţul. Începutul a fost greu. Dostoievski era gelos, poate şi din cauza vârstei – nu uita niciodată diferenţa de 25 de ani dintre ei. Şi cu toate dovezile de dragoste şi devotament, el a rămas gelos până la sfârşitul vieţii. Au reuşit însă să uite începutul dificil al căsniciei, devenind o familie unită şi fericită.

Obişnuit mai mult să ofere decât să primească şi lăsând în fiecare femeie pe care a iubit-o o parte din sufletul său generos, Dostoievski a trăit cu intensitate sentimentul iubirii.

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!