Iubiri celebre // Evoluționistul Darwin s-a căsătorit cu verișoara sa

sursa: google.ro

Savanţi ai sec. XIX // Charles Darwin

A fost un om de ştiinţă britanic care a pus bazele evoluţionismului şi teoriei selecţiei naturale.

„Ruşinea familiei”

S-a născut într-o familie înstărită şi influentă. Îşi pierde mama la vârsta de opt ani, va locui împreună cu fratele său la internatul unei şcoli anglicane. Vara îşi va ajuta părintele în activităţile caritabile de tratare a celor săraci. Tatăl său obişnuia să-i spună că este „ruşinea familiei”.

Colegii de şcoală l-au poreclit „Charles-Gaz”, deoarece făcea experimente până seara târziu într-un laborator de chimie improvizat.

A urmat cursuri de medicină. Când a decis să se mute la teologie, tatăl său ar fi răbufnit.

Pro şi contra

Darwin ar fi făcut o listă de motive pro şi contra căsniciei. Printre lucrurile care îl nemulţumeau se număra faptul că nu ar mai fi avut timp să citească seara. Compania şi copiii reprezentau motive pro, savantul concluzionând că lucrurile pozitive le întrec pe cele negative. S-a căsătorit cu verişoara sa primară. Au avut zece copii, însă trei dintre ei au murit înainte de a împlini 10 ani.

Deşi a fost o persoană religioasă în tinereţe, lucrurile pe care le-a văzut în expediţia sa au ştirbit din credinţa sa în divinitate.

Se crede că Darwin a renunţat definitiv la credinţa în Dumnezeu în momentul în care fiica sa Annie a murit de scarlatină.

Soţia lui a fost în conflict toată viaţa cu teoriile lansate de Darwin.

Teorii

Participă ca naturalist într-o expediţie. Observaţiile pe care avea să le facă pe parcursul acestor cinci ani urmau să se concretizeze într-o teorie care avea să-i asigure un loc în istorie - teoria evoluţiei bazată pe principiul selecţiei naturale. A publicat „Originea speciilor prin selecţie naturală”, o carte extrem de controversată, deoarece, prin extensie logică, insinua că homo sapiens sunt la rândul lor o formă evoluată a unui animal.

A făcut şi o serie de observaţii legate de psihologia umană. Mai exact, şi-a dat seama în timpul expediţiei că, deşi nu reuşeşte să comunice cu oameni din diferite colţuri ale lumii, emoţiile au aceleaşi expresii indiferent de cultură. Acest lucru a dus ulterior la dezvoltarea teoriei emoţiilor universale.

Nu a avut niciodată o funcţie publică. Deţinea suficiente mijloace materiale pentru un trai decent, de aceea s-a dedicat exclusiv cercetării ştiinţifice. Grav bolnav, la 34 ani, s-a retras într-un sat lângă Londra, unde a lucrat 40 de ani, realizând o operă de peste 5 000 de pagini.

Darwin şi religia

Nota în autobiografia sa că, în timpul expediţiei, membrii echipajului obişnuiau să-l ridiculizeze din cauza credinţei sale că Biblia reprezintă „autoritatea finală” în materie de moralitate.

Psihologul Paul Ekman a identificat asemănări izbitoare între scrierile lui Darwin şi filosofia tibetană. Darwin a marjat în lucrările sale pe compasiune şi moralitate, cuvintele folosite de el fiind adesea identice cu cele din cultura budistă.

Dalai Lama, aflând cât de asemănătoare sunt scrierile lui Darwin cu propriile sale convingeri, a declarat chiar: „Mă voi considera de acum înainte darwinist”.

„Nu mi-e frică de moarte!”

Toată viaţa a trăit-o în palpitaţii cu stări de vomă, eczeme, migrene, friguri, letargie, ticuri şi insomnii fără sfârşit. Odată cu moartea sa, a declanşat o ade­vărată cercetare şi în lumea medicală. Doctorii au încercat să afle cauzele decesului, ajungând la o concluzie: tripanosomiază sud-americană sau boală para­zitică a lui Chagas, o mala­die care slăbeşte inima cu trecerea timpului tot mai mult. Printre motive­le dispa­riţiei sale sunt şi intoxicarea cu arsenic şi reacţiile alergice la porumbei.

La 72 de ani a suferit un atac de cord, în timp ce îşi făcea promenada în jurul casei, apoi a urmat altul. Ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Nu mi-e frică de moarte!”.