Iran amenință cu lovituri imediate asupra bazelor și portavioanelor SUA pe fondul sancțiunilor și tensiunilor cu UE și ONU

Iranul a ameninţat joi că va lovi ”imediat” baze şi portavioane americane în cazul unui atac al Statelor Unite, în condiţiile în care planează în continuare perspectiva unei intervenţii militare. În acelaşi timp, ONU îndeamnă la dialog pentru a evita o criză cu ”consecinţe dezastruoase”.

Uniunea Europeană a accentuat presiunile, după ce cei 27 de miniştri de Externe au fost de acord să desemneze drept ”organizaţie teroristă” Gardienii Revoluţiei, braţul armat al Republicii Islamice, acuzat că a orchestrat represiunea sângeroasă a contestării din ianuarie.

”«Terorist» catalogăm un regim care reprimă manifestaţiile propriului popor în sânge”, a denunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a subliniat că ”orice regim care îşi omoară mii dintre proprii cetăţeni lucrează la propria pierzanie” şi, ca reacţie la eventualitatea unor atacuri americane, a apreciat că Orientul Mijlociu nu are nevoie de un ”nou război”.

Cu toate acestea, vicepreşedintele iranian Mohammad Reza Aref a declarat că ”trebuie să ne pregătim de război”, iar alţi oficiali de la Teheran au continuat joi să ameninţe cu cele mai grave represalii în caz de atac. Un purtător de cuvânt al armatei a jurat că Iranul va răspunde ”de îndată” şi a evocat ”vulnerabilităţi serioase” ale portavioanelor americane. Riposta va fi ”zdrobitoare”, a avertizat ceva mai devreme comandantul armatei iraniene, Amir Hatami, anunţând dotarea unor regimente de luptă cu 1.000 de drone.

”GREŞEALĂ STRATEGICĂ MAJORĂ”

Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a calificat drept o ”greşeală strategică majoră” decizia împotriva Gardienilor Revoluţiei şi a acuzat Europa că ”aţâţă focul”. Europenii au hotărât, de asemenea, să sancţioneze mai mulţi oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv pe ministrul de Interne, şeful poliţiei şi mai mulţi comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei.

În total, aproximativ 21 de entităţi şi persoane sunt vizate de noile măsuri, care prevăd interdicţia de intrare în UE şi blocarea activelor în interiorul Uniunii. Deşi europenii leagă direct aceste sancţiuni de represiunea contestării interne, preşedintele american Donald Trump şi-a concentrat ultimele ameninţări militare asupra dosarului nuclear iranian, fără să menţioneze situaţia politică internă din Iran.

Cerând un nou acord, el a avertizat miercuri pe reţeaua sa, Truth Social, că ”ceasul ticăie” înaintea unui eventual atac american, ”mai rău” decât cel care a vizat în iunie instalaţii nucleare iraniene. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat la dialog cu Iranul, mai ales pe problema nucleară, pentru a evita o criză cu ”consecinţe devastoare în regiune”.

”CEL MAI JOS”

La Teheran, joi, cafenelele şi magazinele erau deschise, iar ambuteiajele au reapărut în centrul oraşului, ca de obicei. În capitală au fost arborate banderole proguvernamentale. Pe străzi, locuitorii intervievaţi păreau în general resemnaţi.

”Cred că războiul este inevitabil şi că trebuie o schimbare. Poate fi în mai rău sau în mai bine, nu sunt sigură”, spune o ospătăriţă de 29 de ani, sub protecţia anonimatului. ”În viaţă există suişuri şi coborâşuri. iar acum noi suntem cel mai jos”, afirmă o altă femeie, de aceeaşi vârstă, într-un cartier înstărit din nordul Teheranului.

Cu toate acestea, căile diplomatice nu par complet epuizate. Şeful diplomaţiei iraniene a purtat în această săptămână negocieri cu ţările de la Golful Persic, care se opun unei intervenţii militare americane. Un oficial din una dintre aceste ţări, citat sub protecţia anonimatului, a declarat că o astfel de intervenţie ”ar arunca regiunea în haos, ar afecta economia şi ar face să explodeze preţurile petrolului şi gazelor naturale”, în condiţiile în care preţul barilului de ţiţei a urcat la cel mai înalt nivel din august.

Abbas Araghchi urmează să efectueze vineri o vizită în Turcia, stat care vrea să joace rolul de mediator între Teheran şi Washington. Moscova a apreciat, la rândul său, că potenţialul negocierilor este ”departe de a fi epuizat” şi a îndemnat ”toate părţile la reţinere”. Joi seara, preşedintele iranian Massoud Pezeshkian şi emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, au discutat despre eforturi de ”dezescaladare” în Orientul Mijlociu.

Bilanţurile ONG-urilor privind represiunea violentă a manifestanţilor din ianuarie indică mii, poate chiar zeci de mii de morţi. Potrivit unui nou bilanţ al ONG-ului Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, 6.373 de persoane – inclusiv 5.993 de manifestanţi – au fost ucise în timpul contestării, 11.018 au fost grav rănite, iar 42.486 au fost arestate.

Numărul real al morţilor ar putea însă fi mult mai mare, în condiţiile în care HRANA examinează peste 17.000 de decese, anunţă pe X ONG-ul, adăugând că restricţiile de comunicare rămân în vigoare, în pofida unei restabiliri parţiale a Internetului după aproape trei săptămâni în care acesta a fost tăiat.