Invazia lăcustelor în sudul R. Moldova: Responsabilii care nu combat în timp util și eficient dăunătorul riscă amenzi de până la 15 000 de lei

Invazia lăcustelor, care au distrus peste 1 250 de hectare din Copceac, raionul Ștefan Vodă, dar și din Vinogradovca și Cairaclia, raionul Taraclia, ar fi o consecință a faptului că nu s-a intervenit suficient în anii trecut împotriva aceleiași probleme, sugerează specialiștii de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Lăcustele au distrus n aceste localități pășunile, plantele acvatice și fâșiile forestiere, iar autoritățile au contractat companii specializate, dotate cu stropitori și drone, pentru a lupta cu insectele.

„În vara anului 2023, a fost semnalată prezența lăcustelor în stoluri în raioanele Sângerei, Șoldănești, Taraclia (lunca râului Prut) și Nisporeni, cu o populație numeroasă care a fost stopată prin tratamente chimice prin expunerea la insecticide. Migrația în masă a lăcustelor este rezultatul înmulțirii excesive, care are loc, de obicei, în anii favorabili, cu primăveri secetoase, urmate de veri calde si secetoase. Este foarte greu de combătut lăcusta călătoare, atunci când se declanșează invaziile. Una dintre cele mai eficiente soluții de combatere este aplicarea insecticidelor de contact. Tocmai de aceea, acele raioane unde anterior au fost depistate populații de lăcuste, trebuie supravegheate de către specialiștii în protecția plantelor, iar dacă situația ia amploare, trebuie intervenit urgent. Toate aceste măsuri sunt necesare pentru a menține sub control populațiile lăcustelor formate în stoluri, în caz contrar, sunt generate situații neplăcute în următorii ani, la fel cum s-a întâmplat în acest an în UTA Găgăuzia, Copceac și raionul Taraclia, Vinogradovca și Cairaclia”, cităm dintr-un comunicat de presă al MAIA.

Instituția amintește că, potrivit legislației Republicii Moldova, responsabili de măsuri fitosanitare, de protejare și prevenire a invaziei de insecte sunt operatorii din domeniul agroalimentar și autoritățile publice locale.

„În scopul prevenirii și răspândirii organismelor dăunătoare, inclusiv al lăcustelor, legislația națională, prin prevederile art. 35 din Legea nr. 228/2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară, obligă persoanele fizice și juridice în domeniul protecției plantelor și al carantinei fitosanitare, în procesul de cultivare a plantelor, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, să efectueze cercetarea sistematică a semănăturilor și a plantațiilor; să realizeze măsurile fitosanitare necesare în scopul prevenirii apariției și diseminării organismelor dăunătoare; să prezinte, la cererea specialiștilor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, informația necesară privitor la starea fitosanitară a terenurilor agricole, la derularea măsurilor de protecție și la aplicarea mijloacelor de protecție a plantelor; să creeze condiții pentru exercitarea fără obstacole a responsabilităților funcționale a inspectorilor și să informeze imediat, în cel mult șapte zile calendaristice, despre prezența neobișnuită a organismelor dăunătoare, despre simptome sau orice alte anomalii în dezvoltarea plantelor”, precizează autoritățile.

Persoanele fizice care încălcă regulile de combatere a dăunătorilor de carantină riscă amenzi de la 1 200 la 2 500 de lei, iar cele cu funcții de răspundere - de la 9 000 la 15 000 de lei.