INTERVIU // Ministrul Angel Tîlvar: „Congresul Românilor de Pretutindeni a suscitat foarte mult interes”

Ministrul delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Angel Tîlvăr, susține într-un interviu pentru publicația Timp Românesc că a întreprins foarte multe vizite în comunitățile românești, dar și-ar dori să ajungă în R. Moldova, Ucraina, Valea Timocului de mai multe ori. Totodată, ministrul delegat spune că a făcut mai multe demersuri de modificare a legislației, a procedurilor de finanțare a proiectelor înaintate de comunitățile românești din afara granițelor. Mai multe detalii citiți în interviul ce urmează.

Timp Românesc: Congresul Românilor de Pretutindeni a suscitat foarte mult interes, iar în această vară DRP a suspus dezbaterii publice metodologia privind desemnarea participanților. Având în vedere că acesta este unul din subiectele la care românii din afara granițelor sunt foarte atenți,care a fost feed-beck-ul pe care l-ați primit în urma consultării publice? Ce propuneri au venit din partea românilor din afara țării?

Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc pentru acest interviu pentru că îmi dă posibilitatea ca prin intermediul Dvs., în mod constant, și pentru asta îmi exprim încă o dată aprecierea, să aduc la cunoștința concetățenilor mei și a celor interesați lucruri legate de activitatea pe care departamentul nostru o desfășoară. Așa cum ați menționat, în perioada consultării publice, au fost transmise către DPRRP o serie de propuneri privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. O parte dintre acetea au fost binevenite… De fapt binevenite au fost toate, pentru că ne-au dat posibilitatea să evaluăm felul în care propunerile noastre au fost primite, ce impact au avut, cum au fost primite. Altele, în schimb, au făcut referire la aspecte simbolice ale Congresului. De exemplu, titlul, motto ș.a.m.d. Au fost înaintate departamentului propuneri privind îmbunătățirea metodologiei, cu impact pozitiv în definitivarea acesteia. Un exemplu îl reprezintă simplificarea listei celor 500 de susținători ai unui candidat pentru poziția de delegat. Propunerea a atenționat asupra faptului că datele personale, precum numărul de telefon sau adresa de email, ar putea crea dificultăți pentru candidați în a obține susținere. Astfel, lista susținătorilor tebuie să conțină numele și prenumele, precum și semnătura acestora, un element de simplificare pe care cei care au dezbătut public l-au solicitat.

Astăzi (28 septembrie 2015 – n.r.), după interviul cu Dvs. voi avea o întâlnire cu președinții comisiilor parlamentare de profil, cu care în permanență am ținut legătura, și care au un rol important întrucât metodologia trebuie validată de Parlament, trebuie să intre în discuția Biroului Permanent al Camerei Deputaților, pentru că principalul organizator, așa cum știți, este Parlamentul României.

Forma finală va fi decisă odată ce va fi validată de Biroul Permanent. Între timp, am avut inițiativa constituirii unui secretariat tehnic comun, format din reprezentanți ai Departametului și Parlamentului, m-am întâlnit cu ei și în timpul vacanței parlamentare și îndată ce a început sesiunea parlamentară, astfel încât ei lucrează în mod regulat și sunt gata, odată ce vor primi aprobarea, să intervină și să ducă la bun sfârșit, până la îndeplinire, organizarea Congresului.

T.R.: Ați amintit depre una din propunerile venite din comunități, privind simplificarea listei de susținători, în sensul eliminării unor date care ar identifica exact persoana care susține candidatul. Veți avea certitudinea că cei care semnează sunt români sau etnici români?

A.T.: Cred că așa cum se întâmpă în România așa trebuie să se întâmple peste tot, și anume că propria semnătură te angajează din punct de vedere al răspunderii, indiferent de ce natură ar fi aceasta. Așa, dacă ar fi să luăm prezența unei adrese de e-mail, spre exemplu, nu este foarte greu să-ți faci o adresă care să nu corespundă realității. Au fost lucruri solicitate de români și cu care eu, personal, nu am nimic împotrivă. Interesul meu este ca acest Congres să se facă. Mă bucur că am reușit să impun această linie de conduită și am considerat că cel mai bine se cunosc între ei cei care doresc să vină și care sunt activi în rândul comunităților, iar faptul că noi organizăm, să zicem, din punct de vedere birocratic sau administrativ acest Congres, nu trebuie să ne dea nouă posibilitatea să intervenim mai mult decât e cazul în tot ceea ce înseamnă prezența românilor la acest Congres. Sunt sigur că la sfârșitul Congresului sunt lucruri pe care le vom învăța, sunt sigur că vor fi și lucruri care se vor dovedi a nu fi fost cele mai inspirate, dar cred că principalul succes pe care îl vom avea este că după 2007, când Legea nr. 299 ne impunea să facem acest Congres, în sfârșit acest Congres se face.

Țin legătura cu lideri ai comunităților, cu reprezentanți ai mediului asociativ, și vă rog să mă credeți că de fiecare dată am avut mesaje pozitive vis-a-vis de organizarea acestui Congres. Odată ce statul român îl va organiza pentru prima dată, sper ca lucrările Congresului să dea ca rezultat cele mai bune modalități ale viitoarei ediții care va fi, cu siguranță, mai bună decât prima.

T.R.: Ați vorbit în alte împrejurări despre federalizarea asociațiilor, coalizarea lor. Credeți că dacă s-ar ajunge la o coalizare, o federalizare a asociațiilor românești din afara granițelor ar fi mai simplu să se desemneze participanții la Congres?

A.T.: În primul rând, mediul asociativ este doar o componentă a identității românești a celor care trăiesc în afara hotarelor țării. Nu ești obligat să faci parte dintr-o asociație ca să ai dreptul de a participa la un Congres. De aceea noi am dat dreptul fiecărui om care dorește să participe să-și facă propria acțiune de strângere de semnături, de obținere a mandatului, astfel încât să poată participa oricine. Nu vă ascund faptul că militez și încerc să încurajez așa-numita federalizare a asociațiilor, pentru că este o realitate faptul că trebuie să fim mai uniți, nu rebuie să ascundem acest lucru. Îmi doresc să fim mai uniți și poate nu strică să fim mai uniți. S-a demonstrat că în zonele în care românii sunt uniți, asociațiile conlucrează, acțiunile dedicate păstrării identității românești au un impact mai mare, motiv pentru care îmi doresc acest lucru. Nu trebuie legat neapărat de Congres. Congresul este o acțiune care îi vizează pe absolut toți românii, indiferent dacă ei fac parte sau nu dintr-o asociație.

T.R.: Asta înseamnă că ne putem aștepta la candidaturi individuale…

A.T.: Categoric. Și cred că nu-i un lucru foarte rău. Îmi doresc ca oamenii să aibă sentimentul că ușile le sunt deschise pentru a participa la acest forum și că au posibilitatea să își exprime acolo atât gândurile, cât și propunerile și sugestiile, astfel încât românii să fie cât mai bine reprezentați, iar păstrarea identității naționale să continue și să se dezvolte.

Cei care vor cetățenia română trebie să se adreseze Autorității Naționale pentru Cetățenie sau misiunilor diplomatice. DRP nu se ocupă de această problemă

T.R.: Recent, chiar la începutul lunii septembrie, Guvernul a modificat Legea cetățeniei, astfel încât românii din afara granițelor să poată dobândi/redobândi mai ușor cetățenia română.

Din perspectiva noilor reglementări, care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă cineva care își dorește cetățenia română?

A.T.: Legea dădea posibilitatea celor care au merite deosebite în promovarea României și a păstrării identității românești să dobândească această cetățenie beneficiind de o serie de facilități care sunt mai curând de natură temporală. Trebuie să vă spun că Departamentul pe care îl conduc nu este cel în măsură să facă normele de aplicare sau să gestioneze acest lucru, dar vă pot spune că în ceea ce privește pașii pe care trebuie urmați de persoanele interesate procedura implică depunerea unei cereri fie la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fie la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul. Iar autoritățile române vor evalua, în vederea soluționării cererii, îndeplinirea condițiilor referitoare la contribuția, protejarea și promovarea culturii și spiritualității românești.

Cred că e un lucru bun, se întâmplă în multe țări din lume, și, evident, poate fi perfecționat sau îmbunătățit. Dar ca mesaj cred că este un lucru foarte bun și mă bucur că acest lucru s-a întâmplat.

Continuarea AICI