INFOGRAFIC // BILANȚ al Asociației „Promo-LEX”, la 13 ani de la protestele din 7 aprilie 2009: „Numeroase fapte și crime nu sunt investigate, iar persoanele vinovate nu sunt pedepsite”. Zece cazuri pierdute la CtEDO și încă 40 de cereri pe rol
Deși au trecut 13 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, „numeroase fapte și crime nu sunt investigate, iar persoanele vinovate nu sunt pedepsite”, susține Asociația „Promo-LEX”.
Potrivit unui raport al asociației, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, dintre care sute au fost arestate, maltratate și închise în secțiile de poliție, iar patru tineri au decedat în condiții misterioase.
„Procuratura Generală a înregistrat 108 plângeri și doar 58 dintre ele au ajuns pe masa judecătorilor. Numai trei cazuri ajunse în instanță s-au soldat cu condamnări – trei polițiști au primit sentințe cu suspendare, iar unul a fost amendat. După 13 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise”, arată „Promo-LEX”.
Aceeași sursă precizează că Procuratura a înregistrat și a examinat 108 sesizări cu privire la abuzurile comise de către factorii de decizie și reprezentanții forțelor de ordine, în 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu.
CITIȚI și Maia Sandu: „7 aprilie nu va fi niciodată o zi obișnuită în Republica Moldova. Crimele din 7 aprilie 2009, ignorate timp de mulți ani, își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor. Și ea va veni”
„Singura persoană recunoscută vinovată de moartea unui tânăr și condamnată este fostul polițist Ion Perju. În 2009, acesta era inspector al Poliției Criminale și a fost acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc. Deși a fost condamnat la 10 ani de închisoare, acesta nu a ajuns însă după gratii. Dosarul s-a finalizat cu o sentință de condamnare neexecutată până în prezent. Iacob Gumeniță, fost comisar adjunct de Chișinău, astăzi fugar și căutat de Interpol, a fost condamnat la închisoare. După un proces care a durat circa șase ani, fostul comisar adjunct a fost achitat”, arată un bilanț al asociației care a urmărit acțiunile organelor de drept în elucidarea evenimentelor sângeroase de la 7 aprilie 2009.
Până în prezent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a condamnat Republica Moldova în 10 cauze cu referire la evenimentele din 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare. Guvernul Republicii Moldova și-a recunoscut vina în cel puțin 12 cazuri ajunse la CtEDO, obligându-se să plătească despăgubiri victimelor. Asociația „Promo-LEX” a reprezentat la nivel național 24 de cauze de maltratare a tinerilor în aprilie 2009 și patru cazuri la CtEDO, în care Curtea a pronunțat hotărâre de condamnare sau Guvernul Republicii Moldova a recunoscut existența violărilor: Crăciuneac v. Moldova, Calancea v. Moldova, Nedelcu v. Moldova, Muradu v. Moldova.
„La sfârșitul anului 2021, pe rolul instanțelor de judecată se afla o cauză penală în care erau vizate două persoane. În instanța de apel nu este nicio cauză pe rol. În prezent, în instanța de recurs se află o singură cauză penală – dosarul de învinuire pentru exces de putere a fostului șef al Poliției municipale. La 25 noiembrie 2021, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a reluat urmărirea penală în dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009 și a dispus instrumentarea acestuia de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). S-a anunțat că investigațiile vor fi efectuate inclusiv prin prisma infracțiunilor de uzurpare a puterii de stat, dezordinilor în masă și amenințării la adresa securității naționale. La patru luni de la reluarea urmăririi penale, nu cunoaștem care este progresul pe marginea acestei investigații”, precizează Asociația „Promo-LEX”.
VIDEO, FOTO // Campania A.S.I.C.S. „Zece table de nota zece” a ajuns la Gimnaziul Făleștii Noi: „Cine investește în educație – investește în viitor”
UTIL // Ce trebuie să faceți dacă v-ați trezit cu actele de călătorie mâzgălite sau rupte
Maia Sandu, întrebată de un jurnalist rus de ce și-a făcut pașaport românesc: „Bunicii mei au avut pașapoarte românești. Pentru mine a fost important să am pașaport românesc”. Ce spunea șefa statului despre Unirea R. Moldova cu România