ANCHETĂ ZN // Vă emoționează cuvântul Europa sau ce trebuie să știe cetățenii R. Moldova despre integrarea europeană? Ce-au răspuns Teodor Baconschi, Magda Cârneci și Eva Kenderessy

În preajma Zilei Europei, Ziarul NAȚIONAL le-a propus unor oameni de cultură, diplomați, scriitori și jurnaliști să răspundă la următoarele întrebări:

1. Vă emoționează cuvântul Europa?

2. Unde vă simțiți acasă?

3. Ce trebuie să știe cetățenii R. Moldova despre integrarea europeană?

4. Ce veți face de Ziua Europei?

Vedeți mai jos partea întâi a anchetei Ziarului NAȚIONAL:

Teodor Baconschi, fost Ministru al Afacerilor Externe al României, fost ambasador al României în Franța, Portugalia, autor, teolog: „Îmi doresc enorm ca și Republica Moldova să ni se alăture pe acest drum de transformare structurală”

1. Mă emoționează Europa, pentru că-mi aduc aminte cât mi-am dorit-o, în vremea captivității comuniste, când trăiam izolați, săraci și cu botniță. Într-unul dintre marile ei orașe universitare mi-am desăvârșit studiile și nu mă pot simți român decât pentru că istoria poporului meu e o parte organică din marea aventură a civilizației europene.

2. Firește că mă simt acasă în România, dar nu mai puțin în restul Uniunii Europene, unde am călătorit intens atât ca diplomat, cât și ca om liber, dornic de mari muzee, de surprize patrimoniale și descoperirea altor culturi. Acasă e locul unde se strânge familia, unde te ascultă cărțile din bibliotecă, unde te caută prietenii adevărați și unde ai aproape natura, ca pe o matrice protectoare. M-am retras într-un sat subcarpatic de pe valea râului Vâlsan, unde simt că respir cu adevărat.

3. Cred că e suficient să privească peste Prut, la felul spectaculos în care se dezvoltă România de când a intrat în Uniunea Europeană. Efortul de integrare a meritat din plin, din toate punctele de vedere. Ne-a consolidat democrația, ne-a ajutat să ne modernizăm infrastructura, să diversificăm economia și să profităm de noi tehnologii și de multiple investiții. Fără fondurile europene, n-am fi reușit să devenim o țară tot mai bine pusă la punct. Și procesul e în curs, cu un dinamism admirabil. În sfârșit, ne simțim de partea cea mai avantajoasă a istoriei. Îmi doresc enorm ca și Republica Moldova să ni se alăture pe acest drum de transformare structurală, spre binele fiecărui om dornic să muncească și să învețe, pentru a trăi mai mult și mai bine.

4. Nu am un program special pentru Ziua Europei, dar o voi sărbători sufletește, pentru că UE e formula câștigătoare prin care europenii s-au instalat durabil în libertate și democrație. Sper ca revizionismul agresiv al Rusiei, plin de complexe invidioase față de succesul statelor-membre UE, să nu ne aducă în stare de război, dar sunt convins că vom ști să ne apărăm valorile și modul de viață, în orice eventualitate.

Magda Cârneci, scriitoare, președintă de onoare a PEN Club România, București, Paris: „Românii trăiesc mai liber și mai bine în Europa lărgită”

1. Da, mă emoționează acest cuvânt, are un halou nobil și îl pronunț și acum cu o anume vibrație în glas. Înainte de 1990, Europa era pentru mine numele unui ideal cultural și socio-politic îndepărtat, dar care hrănea o speranță de viitor irepresibilă. După 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, cuvântul Europa a devenit un semn de apartenență la o sferă mai civilizată, mai avansată, a lumii de azi. Europa, despre care am scris și poeme și eseuri și proză, reprezintă pentru mine mai mult decât un cuvânt, e un concept generos și un reper mai înalt și mai exigent pe care ar trebui să ne străduim să-l atingem și să-l păstrăm.

2. Am trăit o vreme la Paris, cunosc bine Franța, acum trăiesc între București și Paris și mă simt acasă și într-un loc și în altul. Nu a fost întotdeauna ușor, mai ales la început, când „dorul de țară” te atrage adesea înapoi, dar după o vreme înveți codurile sociale și culturale ale celeilalte locații și lucrurile se armonizează treptat. Și „noi”, și „ceilalți”, francezii în cazul meu, învățăm să ne acceptăm și ne adaptăm la diferențe și specificitate. Fiecare dintre noi are experiențele sale și trebuie să treacă niște probe exterioare și interioare de integrare a unui nou set de reguli de funcționare și conviețuire. A fi „occidental” se învață și de câtva timp românii își spun acum cu naturalețe „occidentali”.

3. Cetățenii moldoveni ar trebui să realizeze că există acum pentru ei o șansă istorică, poate unică pentru multă vreme, de a se integra ca stat și ca indivizi într-o comunitate mare, bogată și puternică, în care regulile democrației și cele ale libertății de mișcare, de muncă, de exprimare, de credință etc. funcționează, chiar dacă uneori imperfect. Integrarea europeană nu e doar o decizie politică luată la un nivel foarte înalt, este, din câte știu, și o dorință și o aspirație a foarte multor cetățeni moldoveni, care vor avea posibilitatea să o transpună în realitate. Dacă vor avea voința și credința și tenacitatea de a duce până la capăt momentul inițial al integrării, în ciuda greutăților, dificultăților și confuziilor, moldovenii vor avea șansa de a deveni și ei cu adevărat europeni, deci occidentali.

4. Pe 9 mai, de Ziua Europei, mă voi plimba liber pe străzile Bucureștiului, bucurându-mă de femeile și bărbații și copiii care vor umple liber străzile orașului. Poate nu toți dintre ei realizează ce importantă este apartenența românilor la UE de 17 ani, dar e sigur că toți românii trăiesc mai liber și mai bine în Europa lărgită.

Eva Kenderessy, traducătoare, Slovacia: „Europa pentru mine înseamnă adăpost, încredere, siguranță”

1. Ținând cont deopotrivă de circumstanțele geopolitice mai largi, dar și de scena politică slovacă actuală și de stările de spirit provocate de aceasta, Europa pentru mine înseamnă adăpost, încredere, siguranță. Și mă refer atât la siguranța foarte personală, cât și la cea ideologică.

2. Acasă pentru mine este acasă, deci în casa mea, sau oriunde cu familia mea. Și în natură. Nu mă stresează nici meleagurile europene, mă simt confortabil acolo, aproape ca acasă, deoarece cunosc și înțeleg cultura, limba. Însă, eu am o atitudine destul de rezervată fața de plimbările prin lume, nu din frică, ci pur și simplu din convingerea de a nu distruge liniștea și mediul altora. Mereu există multe de descoperit în imediata apropiere.

3. După părerea mea, cetățenii Republicii Moldova deja știu ce înseamnă integrarea și sunt, în mare parte, deja integrați: unii lucrând afară, în Uniunea Europenă, alții, cei rămași, fiind în contact cu ei. E necesară atragerea sau implicarea oamenilor capabili, educați în diferite domenii, dar și empatici spre administrarea comunală și de stat. Și, nu în ultimul rând, să nu se lase influențați de o demagogie reacționară înșelătoare și alarmistă. Uniunea Europeană este un loc în care atât oamenii conservatori, cât și cei cu vederi progresiste pot trăi alături într-un mod tolerant și avansat.

4. Cu siguranță, voi traduce, actualmente lucrez la romanul „Theodoros” al lui Mircea Cărtărescu, deci am de lucrat... Dar câteva clipe le voi petrece împreună cu fosta mea profesoară de Limba și literatura română, Jana Páleníková, cu corpul diplomatic al Ambasadei României din Slovacia la standul României, organizat cu prilejul evenimentului Ziua Europei 2024 la Bratislava.