GEOPOLITICĂ // Bătălia pentru gazul din Marea Neagră. Experţi: Suntem pe punctul de a-i face Gazpromului cadou

Jocurile politice şi geopolitice intră în linie dreaptă: experţii independenţi, dar şi politicieni din opoziţie avertizează că exploatarea de către România a gazului natural din Marea Neagră este descurajată de ultimele tentative de modificare a legislaţiei. În mod ciudat, schimbările îi afectează în principal pe investitorii americani, dar convin de minune ruşilor de la Gazprom.

„În altă ordine de idei, producţia de gaze onshore (n.r. - pe pământ) în România este în descreştere, pentru că avem exploatări vechi. Dacă nu luăm măsuri şi dacă nu pornim acele exploatări offshore (n.r. - pe mare), în câţiva ani, producţia va scădea natural, întrucât rezervele se consumă, din ce în ce mai mult şi noi vom fi din ce în ce mai dependenţi de gaze de import, respectiv cum suntem acum de gazele ruseşti.

Eu cred că, practic, este în interesul naţional, de securitate energetică, să dăm drumul exploatărilor de gaze din Marea Neagră”, susţine, într-un interviu acordat Bursa, deputatul PNL Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii.

Oricât de evident e interesul naţional în încurajarea şi pornirea exploatărilor de gaze din Marea Neagră, în ce măsură este drumul spre acest obiectiv o linie dreaptă? Ei bine, având în vedere ultimele semnale date de o parte a mediului politic, sunt şanse mari să asistăm mai degrabă la un slalom uriaş. Din nefericire!

Deputatul PSD Iulian Iancu este preşedintele comisiei de specialitate în care liberalul Virgil Popescu e vicepreşedinte. Deşi colegi în Comisia de Industrii şi Servicii şi, teoretic, ambii având ca reper în activitatea lor urmărirea şi satisfacerea interesului naţional, Iancu şi Popescu au opinii şi iniţiative care se bat cap în cap.

Rolul Gazprom devine major în stabilirea preţului

De exemplu, deputatul PSD e angajat într-o acţiune de promovare a unui act normativ (Ordonanţa de Urgenţă 64) ale cărui prevederi, susţin numeroşi specialişti, vor da peste cap piaţa gazelor din România, pune în pericol investiţiile din Marea Neagră şi vor avantaja Gazprom.

Potrivit surselor din piaţă, scenariul dorit de Iulian Iancu, respectiv împingerea aproape în totalitate spre bursă a tranzacţionării producţiei de gaze, implică mai multe riscuri.

Iar două dintre ele sunt de anvergură.

„Primul - cei care au făcut investiţii în Marea Neagră, în principal americanii, nu-şi vor putea încheia contractele cu cine doresc şi în forma pe care o doresc. Al doilea - este un cadou pe care, voit sau din greşeală, suntem pe cale să-l facem ruşilor. Practic le dăm ruşilor acces la toate datele esenţiale - preţuri, cantităţi etc. În acest mod, Gazprom, care are capacităţi foarte mari de livrare, poate fura clienţi, căci ştiind dinainte preţuri, cantităţi, îşi poate adapta oferta în timp real. Mai mult, toate cantităţile care se tranzacţionează în România sunt cunoscute statului român, prin ANRE, nu pot fi ascunse. Deci nici vorbă de lipsă de transparenţă. În schimb, o transparentizare excesivă devine ridicolă şi periculoasă”, explică specialiştii intervievaţi.

Situaţie în care, mai arată aceştia, „rolul Gazprom, chiar dacă nesemnificativ din perspectiva cantităţilor livrate în România, devine unul major în stabilirea preţului”, ca atare „un maxim de tranzacţionare pe bursă care poate fi acceptat este de 30%".

Instituţia care poate face bine, dar şi mult rău

Pe lângă nebuloasele jocuri de culise din comisia condusă de Iulian Iancu, afacerile cu gaze extrase din Marea Neagră mai trebuie să ţină cont de o variabilă. E vorba de rolul Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră. Potrivit specialiştilor, organismul „este încă doar pe hârtie. Şeful său e un fost subaltern al lui Gabriel Comănescu de la Constanţa. Agenţia a apărut în urma unei directive europene dată acum câţiva ani şi se ocupă în principal cu monitorizarea exploatărilor din perspectiva securităţii”.

Chiar dacă nu va interfera direct cu partea de business a exploatării gazelor offshore, Autoritatea „poate să ajute sau să facă rău proiectelor de la Marea Neagră, iar asta se va vedea în funcţie de regulile pe care le impune - cât de aberante sau de rezonabile vor fi ele”. Dacă, preluând exprimarea de mai sus, va fi să facă rău, acesta se va deconta practic prin blocarea pe termen lung a investiţiilor, aşadar prin amânarea ori suspendarea exploatării de către România a resurselor energetice de care dispune la Marea Neagră.

Exportul, „tema falsă”. Povestea BRUA şi jocul Ungariei

În ultimii ani şi în mod sistematic, povestea extragerii gazelor din Marea Neagră a fost legată de aşa-zisa trecere a României la nivelul următor, de ţară exportatoare.

Însă, consideră experţii, „tema este falsă, întrucât ţara noastră are în prezent doar o capacitate teoretică de export. Nu avem capacitate fizică pe niciunul din cei patru interconectori”.

Lucru întărit şi de vicepreşedintele Comisiei de resort, deputatul Virgil Popescu: „Noi nu putem să exportăm în momentul de faţă, deoarece interconectările cu Ungaria, Bulgaria, Moldova şi Ucraina nu ne permit acest lucru. Putem doar să importăm din Ungaria, deoarece presiunea în România este mai mică decât cea din Ungaria. Problema exportului nu prea există până nu se termină proiectul BRUA, cel puţin faza unu, care este preconizată să se finalizeze în 2019”.

Pentru ca exploatarea gazelor din Marea Neagră să devină realitate, existenţa unei infrastructuri şi a unor mecanisme concrete de „evacuare” a cantităţilor extrase sunt două elemente critice. Iar BRUA, conducta proiectată iniţial să unească Bulgaria, România, Ungaria şi Austria e o componentă esenţială în ecuaţia pe termen lung.

Dar care e ecuaţia?

Potrivit specialiştilor, „situaţia actuală arată că, în perspectiva exploatărilor din Marea Neagră, vom avea mai mult gaz decât consumăm în prezent şi decât putem exporta. Aşadar, există două soluţii: să creştem consumul intern (mai ales capacităţile industriale din petrochimie şi producţia de îngrăşăminte) şi să apară o capacitate de evacuare pentru surplus, iar coridorul BRUA e important”.

Soarta proiectului rămâne însă incertă, date fiind ultimele poziţionări ale Guvernului de la Budapesta. Vara aceasta a avut ecouri largi ştirea că magistrala BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această țară propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia, informează reprezentanții Transgaz. Detalii AICI.

Experţii români privesc cu atenţie ce se va întâmpla, în ansamblu, cu BRUA, mai ales că efectele unor măsuri cu substrat mai mult sau mai puţin politic şi geopolitic ar putea cântări greu. „Dacă ungurii vor duce la capăt jocul de a reduce capacitatea BRUA la jumătate, atunci vom avea o problemă. Dacă nu, vom fi la limită”, punctează experţii consultaţi de Digi24.ro.

Care, în privinţa rolului pe care îl va juca valorificarea resurselor de gaze din Marea Neagră, din punct de vedere al independenţei energetice a României, sunt cât se poate de tranşanţi: „Tot ce nu se produce în Marea Neagră înseamnă import de la ruşi”, scrie digi24.ro.

„Omul Gazprom”

De-a lungul timpului, deputatul PSD Iulian Iancu a fost acuzat în spaţiul public, şi nu o dată, că ar face jocurile Rusiei şi ale Gazprom.

Nu în ultimul rând, numele lui Iulian Iancu a fost menţionat într-un asemenea context inclusiv în telegramele Wikileaks. Într-o discuţie cu oficiali americani, colegul său de partid, Georgian Pop, avertiza: „Observaţi-l cu atenţie pe acest individ - e controlat de Gazprom şi va susţine South Stream şi propunerile Rusiei pentru instalaţii de depozitare a gazului în Mediaş, Moldova şi Bucureşti”.

Anterior, în 2006, Iancu ieşea în evidenţă cu următoarea declaraţie: „Dacă noi am fi păstrat relaţia bună pe care o construisem cu Gazprom, am fi beneficiat şi astăzi de un preţ similar Ţărilor baltice. Așa, fiecare cetăţean plăteşte cel puţin 60 de dolari la 1.000 de metri cubi drept o taxă portocalie”. Detalii AICI.

„Mica” scăpare a unei asemenea luări de poziţie e că trece sub tăcere un amănunt vital: o „relaţie bună” cu Gazprom înseamnă în primul rând o „relaţie bună” cu Rusia. Aşa că...

Cu o activitate parlamentară concentrată pe domeniul energetic şi cu o prezenţă de lung parcurs în comisia de resort (Industrii), Iancu a respins constant acuzaţiile.

Totuşi, în relaţia cu Gazprom, deputatul PSD are cel puţin canale deschise de comunicare. Lucru confirmat chiar de el, în iulie 2008, într-un interviu acordat unei publicaţii locale: „Din fericire pentru noi, si vă spun acum în premieră, la Piatra Neamț, am primit confirmarea GAZPROM că sunt interesați să reintre în proiect. Deci, se dorește reluarea proiectului, într-un parteneriat direct ROMGAZ-GAZPROM!” Detalii AICI.