GALERIE FOTO // Exemplarul ORIGINAL al Constituțiunii României Întregite din 1923, precum și cel al Constituțiunii Române din 1866 au ajuns la Chișinău. Expoziția „Centenarul Constituției României Întregite” a fost INAUGURATĂ la MNIM

SIMBOLIC // După 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923 a României Întregite, Constituția R. Moldova a revenit la sintagma limba română

„Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”, prima lege fundamentală care a legiferat organizarea statală, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, este sărbătorit la Chișinău, în cadrul unei expoziții tematice de documente și fotografii organizate de Curtea Constituțională a României și de Muzeul Național de Istorie a Moldovei (MNIM).

Deschiderea expoziției dedicate împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923 a avut loc astăzi, în cadrul unui vernisaj la care au participat reprezentanți ai Președinției R. Moldova, ai Parlamentului și ai Guvernului, judecători ai Curții Constituționale a României și ai Curții Constituționale a R. Moldova, precum și ai Academiei de Științe a Moldovei și ai Universității de Stat din Moldova.

Curatorului expoziției, judecătoarea Curții Constituționale a României Iulia Scântei, îndeamnă cetățenii R. Moldova să viziteze, în perioada 6 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024, în Sala Unirii a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, unde pot vedea exemplarul original al Constituțiunii din 1923, precum și cel al Constituțiunii Române din 1866.

„Bucuria unui curator de expoziție e să vadă mulți vizitatori, care au înțeles povestea din spatele acesteia. Noi, reprezentanții Curții Constituționale de la București, ne-am dorit să ducem povestea Constituției din 1923 mai departe și să ajungem cu ea la Chișinău. Ne dorim ca această expoziție să nu rămână doar un eveniment aniversar festiv, dar să arătăm tuturor că avem un așezământ constituțional comun. Din Constituția din 1923 ne-au rămas drepturile și libertățile fundamentale, care se regăsesc în constituțiile noastre de acum. Este un mesaj care trebuie transmis mai departe tinerelor generații. Un alt mesaj al acestei expoziții este de a reitera susținerea pe care o acordăm Curții Constituționale de la Chișinău și tuturor instituțiilor de stat, în eforturile politico-diplomatice, juridice și legislative pentru finalizarea procesului de integrare în UE”, a declarat judecătoarea Iulia Scântei.

Potrivit sursei citate, în 1923, după un război și un efort diplomatic pentru obținerea recunoașterii juridice internaționale a actului politic semnat la 1 decembrie 1918, adoptarea unei noi constituții a venit ca o necesitate.

„România era al zecelea stat ca mărime în acea epocă și pentru prima dată trebuia să recunoască drepturile minorităților etnice, pentru că nu mai puteam vorbi de o națiune singulară. Era nevoie de o lege fundamentală, care să respecte toate aceste transformări prin care trecuse România după război și Unirea din 1918. Această Constituție a pregătit întreaga țară, întreaga națiune pentru un amplu proces de unificare legislativă, administrativă și monetară”, a punctat Scântei.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a remarcat faptul că Legea Supremă din 1923 a recunoscut cele mai importante drepturi și libertăți individuale, valori și principii cruciale: „În acea lege fundamentală de acum un secol, au fost recunoscute drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”.

Spicherul Igor Grosu a menționat că actuala Constituție a R. Moldova are la bază tocmai principiile constituționale ale Legii Supreme din 2023.

„Cu atât mai simbolic e faptul că, după 100 de ani, Constituția R. Moldova revine la sintagma „limba română”. Constituția pentru un stat nu e doar un act juridic, dar transpune în viața cetățenilor niște semnificații și valori, inclusiv de ordin identitar. Acum 100 de ani, basarabenii făceau parte dintr-un stat european, cu aspirații și valori europene. Iar Constituția României Întregite consfințea acest lucru. După 100 de ani, R. Moldova păstrează aceleași aspirații și sperăm să existe voință politică ca să se reintroducă acest deziderat de integrare europeană în Legea Supremă a republicii noastre. Viitorul R. Moldova este în UE și trebuie să continuăm calea europeană aleasă de noi toți și să fim fermi în această alegere și să ne ținem împreună ca un stat unitar și indivizibil”, a adăugat Igor Grosu.

Președintele Curții Constituționale de la București, Marian Enachi, fost Ambasador al României în R. Moldova, a subliniat că România și R. Moldova sunt unite nu doar prin istorie, credință, limbă și tradiții comune, ci împart azi un moment unic din istoria lor constituțională și statală.

„Pentru România și R. Moldova, Constituția din 1923 este zestrea constituțională comună, care păstrează pentru generațiilor viitoare, de pe ambele maluri ale Prutului, rădăcini constituționale comune și le arată un viitor european comun”, a declarat Marian Enachi.

Președinta Curții Constituționale de la Chișinău, Domnica Manole, a catalogat Constituțiunea din 1923 drept „o operă politică” semnificativă.

„Ionel Brătianu afirma că suntem datorii vechii Constituții a regatului, pentru cei 50 de ani de dezvoltare politică. Constituția din 1866 ne-a trimis succesiv la etape prin care s-a dezvoltat statul nostru până la România Mare. La finele Primului Război Mondial, România s-a angajat pe plan internațional să asigure protecția drepturilor tuturor cetățenilor din toate provinciile românești. Din acest motiv, a fost nevoie de adoptat o nouă Constituție, pentru ca pe baza ei să se reglementeze legi unice pentru toate provinciile. Era firesc ca cetățenii aceleiași țări să aibă aceleași legi, să fie judecați de aceeași judecători și, potrivit acelorași proceduri, să se poată vorbi despre unitatea națională”, a declarat Domnica Manole.

Președinta Maia Sandu, care a transmis un mesaj prin intermediul consilierului prezidențial Veaceslav Negruță, a precizat că evenimentul de astăzi, care marchează 100 de ani de la adoptarea Constituției României din 1923, reprezintă un bun prilej să ne gândim la lecțiile și învățămintele pe care istoria, îndeosebi cea recentă, ni le oferă.

„Constituția României din 1923, în care principiile pe care astăzi le considerăm firești – votul universal sau egalitatea de drepturi, indiferent de apartenența etnică sau convingerile religioase, sau limba vorbită – a pus bazele democrației europene moderne. Constituția din 1923 a pus bazele independenței justiției, a întărit rolul Parlamentului și a separat puterile în stat. Prin acel document s-au pus bazele unui stat de drept autentic. Din acest motiv, Constituția din 1923 a fost considerată una dintre cele mai democratice ale epocii respective”, se arată în mesajul semnat de Maia Sandu.

Constituțiunea din 1923 a fost adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat, întrunite ca Adunări Naționale Constituante în Parlamentul de la București, în ședințele din 26 și 27 martie 1923, fiind promulgată de Regele Ferdinand prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 contrasemnat de președintele Consiliului de Miniștri, Ion I. C. Bratianu, și de 14 miniștri, și a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 282 din 29 martie 1923.