Fură MILIARDE de lei, dar se fac că plouă! Cine „ÎI DĂ BĂTĂI DE CAP” Curții de Conturi

Reprezentanții Curții de Conturi (CC) susțin că cele mai multe probleme în privința respectării recomandărilor sunt create de reprezentanții puterii locale, dar și administrația centrală le ignoră, referindu-se la Agenția „Moldsilva”, Ministerul Culturii sau Ministerul Justiției.

Potrivit membrei Curții de Conturi, Angela Pascaru, reprezentanții autorităților locale nu respectă de cele mai multe ori recomandările care țin de înlăturarea neregulilor grave privind achizițiile publice și gestionarea patrimoniului public. „De exemplu, îi recomanzi unui primar să efectueze toate procedurile privind efectuarea achizițiilor publice și el spune că nu are destui bani sau nici nu cunoaște aceste proceduri, având o altă pregătire profesională”, a adăugat Angela Pascaru.

Funcționara susține că mari bătăi de cap le-au avut cu reprezentanții Agenției „Moldsilva” care „ignorau vădit” reprezentanții Curții de Conturi care au inițiat verificări. „Nu am putut să desfășurăm misiunea și nu am putut să o ducem la capăt. Am fost purtată vreo două săptămâni pe drumuri. Ni se spunea de fiecare dată că nu e directorul și să venim a doua zi. Și eu țineam așa toată echipa de audit „pe drumuri”. La un moment dat, ni s-au pus pe masă un șir de dosare, nesistematizate, așa cum le-au adunat de pe undeva. Ni s-a spus că, dacă vrem să obținem informații, să le căutăm singuri. O situație foarte neplăcută”, a relatat Angela Pascaru.

Reprezentanta CC susține că printre autoritățile care nu se conformează recomandărilor pot fi menționate Ministerul Culturii și Ministerul Justiției.

Angela Pascaru a participat astăzi la lansarea studiului „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărârilor Curții de Conturi pe anul 2013”, elaborat de Centrul Analitic „Expert-Grup”. Potrivit experților, autoritățile locale din Căușeni, Soroca și Nisporeni au emis cele mai puține răspunsuri sesizărilor Curții de Conturi. Aceeași situație a fost remarcată și în cazul Academiei de Științe, Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Culturii care, pe lângă faptul că nu au fost receptivi, răspunsurile lor au fost considerate în mare parte irelevante.

„Totuși, cea mai proastă calitate a răspunsurilor la sesizările Curții a fost remarcată în cazul Ministerului Educației, al Sănătății și al Minsterului Muncii”, a precizat expertul Tatiana Savva.

Autoarea studiului a declarat că valoarea neregulilor autorităților de stat în gestionarea banilor publici a constituit 7,7 miliarde de lei, iar Guvernul „ar trebui să fie îngrijorat că 20% din Bugetul Public Național este cheltuit ineficient și iresponsabil”. Mai mult de un miliard de lei reprezintă ilegalități în organizarea licitațiilor și achizițiilor publice, experții constatând că prețurile sunt mai mari decât cele la care ar fi trebuit să se facă achiziția.

Analiștii economici mai susțin că doar 39% din totalul de 1 348 din recomandările CC au fost executate în 2013, iar în mare parte acestea depășise termenele în care trebuiau executate. Cei care au realizat studiul recomandă implicarea Guvernului și Parlamentului în procesul de monitorizare a gestionării banilor publici, auditorii interni să aibă funcție de stat, o salarizare mai bună a acestor funcționari și o îmbunătățire a legislației.

Reprezentanții CC susțin că, în prevederile Codului Penal, au fost introduse sancțiuni în valoare de până la șapte mii de lei pentru cei care nu respectă recomandările și sesizările instituției, însă nu este elaborată încă o procedură care ar permite ca acestea să fie aplicate.