A doua zi de negocieri Ucraina-SUA-Rusia la Abu Dhabi s-a încheiat fără acord, în timp ce bombardamentele rusești lasă peste un milion de ucraineni fără curent și căldură

Ucraina şi Rusia au încheiat sâmbătă a doua zi de negocieri mediate de SUA la Abu Dhabi fără a ajunge la un acord, după atacurile aeriene ruseşti din timpul nopţii, care au lăsat fără energie electrică, în plin ger, peste un milion de ucraineni. Totuşi, există perspectiva unor întâlniri viitoare, posibil chiar săptămâna viitoare.

Declaraţiile de după încheierea negocierilor nu au indicat că s-ar fi ajuns la vreun acord concret. Cu toate acestea, atât Rusia, cât şi Ucraina au transmis că rămân deschise continuării dialogului şi unor noi runde de discuţii. „Discuţiile s-au concentrat în principal pe parametrii posibili pentru încheierea războiului”, a scris preşedintele Volodimir Zelenski pe X după întâlnirea de sâmbătă.

El a precizat că „în urma întâlnirilor din aceste zile, toate părţile au convenit să raporteze în capitalele lor fiecare aspect al negocierilor şi să coordoneze paşii următori cu liderii lor”, adăugând că alte întâlniri ar putea avea loc chiar de săptămâna viitoare. Un purtător de cuvânt al guvernului de la Abu Dhabi a declarat că a avut loc o întâlnire faţă în faţă între Ucraina şi Rusia – un eveniment rar în războiul care durează de aproape patru ani, declanşat de invazia rusă pe scară largă – şi că au fost abordate „elementele restante” ale cadrului de pace propus de Washington.

Declaraţia Emiratelor Arabe Unite menţionează că negocierile s-au desfăşurat într-o „atmosferă constructivă şi pozitivă”. „(Discuţiile) au inclus dialogul direct între reprezentanţii ruşi şi ucraineni cu privire la elementele restante ale cadrului de pace propus de SUA, precum şi măsuri de consolidare a încrederii menite să sprijine progresul către un acord cuprinzător”, se precizează în comunicat. Sâmbătă era programată să fie ultima zi a negocierilor în acest prim format trilateral mediat de SUA, după o primă zi de discuţii, vineri.

ZIUA NEGOCIERI, NOAPTEA BOMBARDAMENTE

În cursul nopţii, bombardarea capitalei Ucrainei, Kiev, şi a celui de-al doilea oraş ca mărime, Harkov, cu sute de drone şi rachete ruseşti, l-a determinat pe ministrul de externe Andrii Sîbiha – care nu a participat la discuţii – să-l acuze pe preşedintele rus Vladimir Putin că acţionează „cinic”.

„Acest atac barbar dovedeşte încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace (iniţiate de preşedintele american Donald Trump), ci în boxa acuzaţilor tribunalului special”, a scris Sîbiha pe X. „Rachetele sale nu au lovit doar poporul nostru, ci şi masa negocierilor”, a subliniat şeful diplomaţiei ucrainene.

Kievul se află sub presiunea crescândă a administraţiei Trump de a face concesii pentru a ajunge la un acord care să pună capăt celui mai mortal şi distructiv conflict din Europa de după Al Doilea Razboi Mondial. Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi a întâlnirilor de la Abu Dhabi şi a îndemnat Rusia să demonstreze, în mod real, că este pregătită pentru pace.

Trimisul special al SUA pentru pace, Steve Witkoff, a afirmat la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, în această săptămână, că în cadrul discuţiilor s-au înregistrat multe progrese şi că a mai rămas doar un singur punct de dezacord. Totuşi, oficialii ruşi s-au arătat mai sceptici, sugerând că distanţa dintre poziţii rămâne semnificativă.

RUSIA VREA ÎNTREG DONBASUL

După discuţiile de sâmbătă, Zelenski a anunţat că delegaţia SUA a ridicat problema „formatelor potenţiale pentru formalizarea parametrilor de încheiere a războiului, precum şi a condiţiilor de securitate necesare pentru a realiza acest lucru”.

Înaintea discuţiilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia nu a renunţat la insistenţa ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului, centrul industrial care reuneşte regiunile Doneţk şi Luhansk. Cerinţa lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care încă îl controlează în Donetsk – aproximativ 5.000 km pătraţi – s-a dovedit a fi un obstacol major în calea oricărui acord.

Majoritatea ţărilor recunosc Doneţk ca parte a Ucrainei, însă Putin afirmă că Doneţk face parte din „teritoriile istorice” ale Rusiei. Zelenski a exclus în mod ferm cedarea teritoriului pe care Rusia nu a reuşit să îl cucerească în patru ani de război dur şi epuizant împotriva unui inamic mult mai mic. Sondajele arată că ucrainenii nu sunt dispuşi să accepte concesii teritoriale.

Rusia susţine că doreşte o soluţie diplomatică, dar anunţă că va continua să acţioneze militar pentru a-şi atinge obiectivele atât timp cât o soluţie negociată rămâne dificil de atins. Rustem Umerov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, a declarat vineri seara că în prima zi de negocieri au fost discutate atât parametrii pentru încheierea războiului, cât şi „logica ulterioară a procesului de negociere”.

Între timp însă, Ucraina a fost din nou bombardată de Rusia. Forţele aeriene ucrainene au anunţat că Rusia a lansat 375 de drone şi 21 de rachete în timpul atacului nocturn, vizând din nou infrastructura energetică, ceea ce a dus la întreruperea alimentării cu energie electrică şi căldură pentru o mare parte a capitalei Kiev. Cel puţin o persoană a fost ucisă şi peste 30 au fost rănite.

Înainte de bombardamentul de sâmbătă, Kievul suferise deja două atacuri nocturne masive de la începutul anului, care au întrerupt alimentarea cu energie electrică şi căldură în sute de clădiri rezidenţiale. Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că 800.000 de persoane din Kiev – unde temperaturile erau de aproximativ -10 grade Celsius – au rămas fără energie electrică după ultimul atac rus.

Zelenski a subliniat sâmbătă că atacurile intense ale Rusiei din timpul nopţii demonstrează că acordurile privind sprijinul suplimentar pentru apărarea aeriană, încheiate cu Trump la Davos în această săptămână, trebuie „implementate integral”.