FOTO // Spațiu de vânătoare pentru Casa Regală

Situat pe teritoriul Carpaților Meridionali se întinde pe o suprafață de aproximativ 54.400 ha. Media altitudinilor pe care se desfășoară parcul este de 2350 metri.

În anul 1935, a fost amenajat domeniul ce avea suprafața inițială de 100 de kilometri pătrați. A fost amenajat aici spațiul de vânătoare ce aparținea de Casa Regală. Din acele timpuri specia de capră neagră era protejată, urmând ca mai apoi aceasta să fie vânată. De aceea, încă de la începutul amenajării spațiului s-au stabilit zone în care pășunatul era interzis.

Prima zonă care a fost protejată are un caracter științific și se întinde pe o suprafață de 11.466 hectare. Aici, tot ce ține de exploatare, din toate punctele de vedere, chiar și pășunat, vânat, pescuit, culegerea fructelor, exploatarea minieră sau chiar și campingul sunt interzise.

Cea de-a doua zonă a parcului nu a suferit atât de multe restricții. Aici pășunatul este permis timp de două luni pe perioada unui an. Această zonă poate fi accesată doar cu o autorizație care provine de la Comisia Monumentelor Naturii, pe itinerarii și teritorii stabilite dinainte.

Prin diversitatea formațiunilor de roci cristaline și de calcare, Masivul Retezat a fost considerat un masiv cu o structură geologică complexă. Aici au fost atinse unele din cele mai mari altitudini de pe teritoriul României, astfel activitatea ghețarilor s-a desfășurat nestingherită. Au fost descoperite urmele a 18 ghețari, printre care ghețari de circ, precum Bucura, Custura și Judele și ghețari de vale, Lapusnicul. Tot aici au fost găsite și cele mai multe lacuri glaciare. La poalele masivului este cel mai întins lac montan, Lacul Bucura, pe o distanță de aproximativ 10,5 hectare.

Una din zonele cele mai spectaculoase este cea cuprinsa între culmile Albele, Drăgășan și Scocul Mare, zonă calcaroasă. Fenomele carstice precum văi seci, doline, avenul Piule, peșterile Dalma cu Brazi și Piatra Iorgovanului se remarcă aici.
Parcul se laudă cu o faună bogată, aproximativ 1200 de specii vegetale fiind întâlnite aici. Pădurile de fag, mesteacăn și carpen, potrivit turismland.ro, acoperă suprafața, în văi ridicându-se mândru și arinul negru. Alte specii întâlnite aici sunt mojdreanul și teiul, în special în Valea Râului Mare.

Urcând spre culmile montane, la peste 100 de metri, descoperim specii precum molid, scorus, arțar, mesteacăn iar apoi pâduri de amestec, urmate de rășinoase, care ajung să formeze până la altitudinea de 1800-1900 de metri un etaj propriu-zis.

Fauna este de asemenea bogată, prin speciile de cerb, căprioară, capră neagră, marmotă, mistreț, urs, jder pisica salbatică și cocoșul de munte. Dar și peștii au reușit să se facă reprezentați prin pestrăvii care populează majoritatea lacurilor din zonă.
Masivul Retezat reușește prin grandoarea acestuia să fie considerat cel mai complex și mai grandios masiv montan dintre toate zonele geografice de pe teritoriul României. Caracterul deosebit este dat de crestele alpine care ating și înălțimi de peste 2000 de metri, făcându-se remarcat un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații, Riss și Würm.

Scopul Parcului Național Retezat este de a proteja și conserva eșantioanele reprezentative pentru spațiul biogeografic, având elemente naturale deosebite din punct de vedere fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic si paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Parcul reușește să cuprindă 38.138 hectare din Masivul Retezat – Godeanu. Este cunoscut prin bogăția faunei și a florei, ce enumeră aproximativ 1.190 de specii de plante superioare, 90 de taxoni endemici și 130 de plante rare sau pe cale de dispariție.
În anul 2004, Parcul Național Retezat a fost inclus în Fundația PAN Parks, iar în 2007 a fost propus pentru a fi considerat sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, pentru a proteja și conserva habitatele naturale și speciile de animale sălbatice în interesul comunității.

Anul 1974 este un an cu o importanță specială pentru această zonă. Atunci a început construirea Barajului de la Gura Apei, însă atunci râul nu avea un debit destul de mare, fapt care a determinat săparea unui tunel de aducțiune care pornea de la Păușor și întinzându-se pe o distanță de 23 de kilometri. În prezent, la capetele tunelului sunt drumuri asfaltate, drumuri care au încurajat investitorii să construiască încă din anii ’80 cabane.

Se observă lipsa de telecabine sau telescaune, administrația parcului dorind să păstreze mediul cât mai natural, fiind evitate tentativele de mecanizare a turismului. 40 la sută din lacurile glaciare din România se găsesc pe teritoriul Parcului Național Retezat, având aproximativ 80 de lacuri, 58 dintre acestea fiind permanente.

Peisajul este minunat. O priveliște superbă este cea de pe traseul dintre Bucura și Zănoaga, urmând drumul apoi pentru a ajunge la Taul Porții, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana și Lia. Cele 58 de lacuri sunt dispuse pe treptele versanților, fiind izolate sau complexe.