FOTO // Care este cel mai VECHI edificiu din Chișinău

Monument // Istoria bisericii din orașul vechi, construită aproape trei secole în urmă

Cu o cupolă verde, vizibilă din depărtare, dar împrejmuită de blocuri și case înalte, Biserica Măzărache poate fi găsită chiar în centrul Chișinăului și este una dintre cele mai vechi clădiri ale capitalei.

Construită în 1752, Biserica Măzărache este cel mai valoros edificiu din oraş, singurul care păstrează arhitectura medievală autohtonă. În jurul ei se află şi cea mai veche necropolă a capitalei, iar pe aceeaşi colină izvorăşte apa de la care-şi trage numele Chişinăul.

În „ping-pongul” patriarhiilor

„De aici începea orașul, locul este mai vechi decât biserica”, povestește cu bunăvoință părintele Andrei Vozniuc, pe care l-am găsit chiar în curtea bisericii, abia întors de la o înmormântare.

Inițial, locașul a purtat hramul „Nașterea Maicii Domnului”, fiind sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei, iar în anii ’30 ai secolului XIX a fost transferat Patriarhiei Moscovei.

„Între cele două războaie mondiale, biserica a aparținut Mitropoliei Basarabiei, iar apoi a fost re-transferată Patriarhiei Moscovei, care a cedat-o mai târziu comunității lipovene”, precizează părintele.

În acest „ping-pong” al patriarhiilor, locașul, care actualmente poartă hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, este de rit vechi, fiind una dintre foarte puținele biserici din Chișinău care nu au fost închise în perioada sovietică.

Legendă falsă

Numele bisericii vine de la ctitorul ei, Vasile Măzărache, pârcălab de Chişinău. Potrivit legendei, el a fost chemat la guvernatorul turc al Tighinei, cunoscut pentru cruzimea sa.

Măzărache s-a rugat lui Dumnezeu şi a promis că va construi o biserică în Chișinău, dacă va scăpa cu viaţă. Astfel, după ce a fost achitat, a înălțat locașul de cult.

Istoricii susțin însă că legenda, ca multe altele din Republica Moldova, a fost transformată după 1812 pentru a acredita ideea că toată Moldova era o provincie turcească.

În realitate, Vasile Măzărache nu putea fi chemat decât în fața domnului Moldovei din epocă, deoarece Chișinăul făcea parte din Principatul Moldovei.

„Peste tot sunt morminte”

„Se mai spune că, atunci când s-a construit orașul, aici era o biserică de lemn, iar Vasile Măzărache a construit una de piatră, unii cred că și clopotnița a fost construită în acele timpuri”, povestește detaliat părintele Andrei.

În afară de biserică, arheologii au găsit și un cimitir vechi. „Aproape peste tot sunt morminte. Cele mai vechi datează din secolul XV, iar cele mai recente sunt din cel de-al Doilea Război Mondial”, spune preotul.

Existența mormintelor am sesizat-o și noi, când am căutat intrarea în curtea bisericii. Pe colina care duce spre blocurile de locuit, dar și spre lăcașul sfânt se observă niște grămăjoare de pământ sub formă de morminte, deja risipite de timp.

„Aici au fost înmormântate persoane de diferite naționalități. Arheologii spun că sunt și unguri, pentru că au fost găsite monede maghiare”, adaugă părintele, care cunoaște bine istoria lăcașului în care slujește.

Restaurări

Pare inimaginabil că o biserică a putut să reziste două secole și jumătate, dar e adevărat că lăcașul a fost restaurat de mai multe ori, prima reparație fiind în anul 1956, apoi și în anii ’90.

„Doi ani în urmă au fost restaurate frescele. Picturile pe care le vedeți în biserică nu sunt cele inițiale. Acestea au doar o sută de ani. Primele au fost distruse în timpul unui cutremur și nu știm cum arătau”, povestește părintele Andrei.

Pentru a rezista cât mai mult, picturile nu trebuie fotografiate, de aceea intrăm în biserică cu aparatul deconectat. Frumusețea frescelor este indescriptibilă și poate fi ușor văzută de oricare specialist, ba chiar și de turiști.

„Sunt mulți cei care ne vizitează. Le povestim și noi ceea ce știm. Ar trebui să facem o broșură, ca să fie mai ușor”, zâmbește părintele, destul de receptiv în fața curioșilor.

Săpături arheologice

Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” este monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

„Pentru punerea în valoare a sfântului locaş, este necesară efectuarea unor temeinice săpături arheologice atât în interiorul bisericii, cât şi în curtea acesteia”, spune șeful Direcției patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii, Sergius Ciocanu.

Au fost deja făcute nișe săpături pe terenul alăturat bisericii și s-au descoperit lucruri foarte interesante.

„Putem spune, cu certitudine, că cimitirul datează de la mijlocul secolului al XVI-lea. Însă o cercetare mai complexă ar da și rezultate mai spectaculoase”, consideră arhitectul. Astfel, istoria de piatră a Chișinăului ar fi și mai cunoscută, și mai apreciată de locuitorii săi.