FOTO // Arheologii care au examinat caldarâmul descoperit pe str. 31 august 1989 recomandă conservarea acestuia la fața locului: „Restaurarea porțiunilor păstrate, reconstituirea porțiunilor pierdute de pavaj cu pietre de același fel”

Agenția Națională Arheologică recomandă conservarea „in situ”, adică la fața locului, restaurarea porțiunilor păstrate ale caldarâmului descoperit pe strada 31 august 1989, precum și reconstituirea porțiunilor pierdute de pavaj cu pietre de același fel din alte sectoare ale aceleiași străzi sau ale nucleului istoric al orașului. De asemenea, arheologii cred că pavajul istoric din piatră de granit de pe strada 31 august 1989, segmentul dintre strada Alexandr Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, trebuie pus în valoare „eventual prin asigurarea circulației carosabile și pietonale”.



Recomandările Agenției au fost făcute după ce angajații săi au efectuat, în perioada 21 martie - 3 aprilie curent, cercetări arheologice la caldarâmul de pe strada 31 august 1989 scos la suprafață după demararea lucrărilor de reparație a acestei străzi.

Specialiștii au stabilit că această stradă din Chișinău a fost pavată cu piatră de granit încă din anii 1869 - 1870.



„Sectorul străzii 31 august 1989 din Chișinău, situat între str. Alexandr Pușkin și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, are o porțiune păstrată din caldarâmul istoric din piatră de granit, în partea de nord-est a drumului, cu o lățime variind între 2,45 m și 3,75 m. Este posibil ca o fâșie de piatră de granit din partea sud-vestică a caldarâmului să fi fost dezafectată prin săparea unor șanțuri pentru rețelele subterane. În prezent, pe această porțiune pietrișul acoperă parțial unele dintre pietrele caldarâmului istoric. Pavajul nu este orizontal, ci mai bombat în partea centrală și sud-vestică, cu o diferență de înălțime de până la 10 cm, probabil pentru scurgerea apei. Pe toată lungimea sa, caldarâmul prezintă denivelări și, în unele zone, alveolări. Pietrele de granit sunt așezate pe un strat de nisip galben, cu o grosime de aproximativ 10 cm. Drumul nu a avut o fundație propriu-zisă, substrucția pavajului fiind formată dintr-un strat de nisip galben și un strat de moloz, cu o grosime de aproximativ 20 cm, care provine, cel mai probabil, din dărâmarea unor construcții vechi din apropiere.

Este important să menționăm că această stradă din Chișinău a fost pavată cu piatră de granit încă din anii 1869 - 1870, fiind una dintre primele străzi din oraș care a beneficiat de acest tratament. Conform unor documente din Arhiva Națională a Republicii Moldova, sectorul străzii 31 august 1989 dintre str. Alexandr Pușkin și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni ar fi fost pavat în această perioadă, în timp ce pavarea celorlalte sectoare ale străzii a avut loc în următoarele decenii. Este fascinant să vedem cum prin cercetările arheologice putem înțelege mai multe despre istoria acestor străzi și a orașului în ansamblu”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.



Potrivit Agenției Naționale Arheologice, dat fiind faptul că în centrul orașului Chișinău nu s-au mai păstrat la suprafață decât pe unele străzi mici porțiuni pavate cu caldarâm din piatră de granit din epoca modernă, „este important să se ia în considerare sectorul dintre strada Alexandr Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni al străzii 31 august 1989”.



„Această zonă este de mare interes cultural și turistic pentru Chișinău, deoarece aici se află importante instituții culturale ale Republicii Moldova, precum Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Arte al Moldovei, Biblioteca Națională, Palatul Național „Nicolae Sulac” și Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Mai mult, pavajul de granit din secolul al XIX-lea, descoperit și cercetat arheologic, este relativ bine păstrat și a atras un interes deosebit din partea publicului pentru arheologia urbană, istoria și patrimoniul cultural al Chișinăului”, explică arheologii.

La finalul investigațiilor de teren, Agenția Națională Arheologică a elaborat un raport tehnico-științific preliminar despre rezultatele cercetărilor, care a fost transmis Ministerului Culturii și Direcției Generale Mobilitate Urbană Chișinău, ultima fiind instituția care a finanțat lucrările efectuate de arheologi.