Fost premier de la București: „Oprirea extinderii UE este o mare greșeală strategică. Nu avem cum ne imagina UE fără sârbi, națiunile balcanice, fără R. Moldova”

Fostul premier şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe din România, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat miercuri, la Băile Tuşnad, că oprirea extinderii Uniunii Europene este o greşeală strategică şi că UE are vocaţia de a se extinde până acolo unde valorile comune sunt complet împărtăşite.

„Oprirea extinderii UE este, în opinia mea, o mare greşeală strategică. Europa nu poate funcţiona cu pete albe. Până când geografia continentală nu se va suprapune perfect peste graniţele UE nu vom avea o Uniune Europeană suficient de funcţională pentru a-şi face sieşi, pentru a-şi oferi sieşi soluţii la problemele prin care trece. Nu cred că avem cum imagina UE, indiferent ce argument folosim - cultural sau istoric sau lingvistic - fără sârbi, fără naţiunile balcanice, fără Republica Moldova, nu cred că se poate întâmpla aşa ceva. UE are această vocaţie de a se extinde până într-acolo unde corpul nostru comun de valori este complet împărtăşit. Şi nu a mai rămas mult, mai trebuie doar curaj", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu la dezbaterea cu tema Europa, încotro?", care a avut loc la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad.

Ungureanu, care a deţinut şi funcţia de ministru al Afacerilor Externe, a precizat faptul că a semnat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană cu gândul că UE reprezintă nu doar un proiect al păcii, ci şi modul în care ţările din Europa Centrală sau din răsăritul Europei se vor feri de totalitarism.

El a punctat faptul că „pacea şi buna înţelegere între naţiunile noastre sunt garantate de însăşi colaborarea în interiorul proiectului European" şi reluat ideea potrivit căreia proiectul european este construit pe solidaritate, transmite Agerpres.

Mihai Răzvan Ungureanu a mai spus că întrebarea „Încotro mergem?" este pusă din cauza fricilor generate de faptul că UE nu mai oferă aceeaşi proiecţie de viitor ca în momentul aderării statelor central sau est-europene.

„De ce ne punem întrebarea 'Încotro mergem?'. Pentru că încep să vină peste noi fricile, pentru că ne dăm cu toţii seama că UE aflată, poate, într-o criză de creştere, poate într-o criză de direcţie, nu ne mai oferă, pe moment, aceeaşi imagine, aceeaşi proiecţie de viitor pe care am îmbrăţişat-o, cu toţii, în zilele aderării statelor central europene sau est-europene la Uniune. Iar frica noastră este frica, din păcate, care provine din experienţele noastre recente", a spus fostul premier.

El a subliniat faptul că sunt multe restanţe pe care UE le are „în raport cu noii membri şi în raport cu ea însăşi", referindu-se la extinderea spaţiului Schengen, la politica europeană comună de securitate şi apărare, sau la extinderea zonei euro, proiecte care „ar fi dus spre o integrare profundă a statelor membre, fără ca aceasta să anuleze caracterul multicolor cultural al Europei".

Mihai Răzvan Ungureanu a punctat faptul că nu în rândul statelor noi membre ale UE se aude vocea desprinderii de Uniune şi a catalogat ca fiind legitimă dorinţa acestora de a vedea îndeplinite promisiunile tratatelor de aderare.

Fostul premier spune că „legitim este, de altfel, şi modul în care încercăm să ne administrăm ţările, fiind, în acelaşi timp, asumându-ne o dublă identitate, şi europeni şi români şi europeni şi unguri şi europeni şi polonezi şi europeni şi bulgari".

În finalul prezentării sale, Mihai Răzvan Ungureanu a punctat faptul că Europa poate fi protejată „cu inteligenţă, cu tact, cu viziune de orice am considera că reprezintă un pericol extern, dar cel mai important lucru este să o protejăm de noi înşine".

Citiți continuarea articolului AICI.