Forumul de la Davos: Avertismente privind o „furtună economică” și riscul unei recesiuni la nivel mondial

Elita politică și economică reunită la Formul de la Davos a avertizat în legătură cu amenințările multiple la adresa economiei globale, semnalând riscul unei recesiuni la nivel mondial, scrie Reuters.

Reuniunea Forumului Economic Mondial are loc pe fondul creșterii accelerate a inflației, care a atins niveluri record pentru ultimii zeci de ani în economii majore, inclusiv în Statele Unite, Marea Britanie și Europa.

Aceste creșteri de preț au subminat încrederea consumatorilor și au zguduit piețele financiare mondiale, determinând băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA, să majoreze ratele dobânzilor.

Între timp, repercusiunile asupra piețelor petroliere și alimentare ale invaziei ruse în Ucraina începute în februarie și blocajele cauzate de COVID-19 în China au accentuat crizele.

„Avem cel puțin patru crize, care sunt împletite. Avem inflație mare, avem o criză energetică, avem o criză alimentară și avem o criză climatică. Și nu putem rezolva problemele dacă ne concentrăm doar asupra uneia dintre crize”, a spus vicecancelarul german Robert Habeck.

„Dar dacă niciuna dintre probleme nu este rezolvată, chiar mă tem că ne vom confrunta cu o recesiune globală cu un efect extraordinar asupra stabilității globale”, a spus Habeck în timpul unei discuții la Forumul Economic Mondial de la Davos.

FMI și-a redus luna trecută perspectivele de creștere globală pentru a doua oară în acest an, invocând războiul din Ucraina și evidențiind inflația drept „pericol clar și prezent” pentru multe țări, transmite digi24.ro.

Punct critic

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care urmează să vorbească marți la Davos, a avertizat că creșterea economică și inflația se află pe căi opuse, deoarece presiunile crescânde ale prețurilor reduc activitatea economică și afectează puterea de cumpărare a gospodăriilor.

„Războiul Rusia-Ucraina s-ar putea dovedi a fi un punct crucial pentru hiperglobalizare”, a spus ea într-o postare pe blog luni.

„Ar putea face ca lanțurile de aprovizionare să devină mai puțin eficiente pentru o perioadă și, în timpul tranziției, ar putea crea presiuni mai persistente asupra costurilor pentru economie”, a adăugat Lagarde.

Totuși, aceasta a promis, în esență, majorări ale ratelor dobânzilor atât în iulie, cât și în septembrie, pentru a opri inflația, chiar dacă creșterea costurilor îndatorării va afecta cu siguranță creșterea economică.

În timp ce criza din Ucraina este resimțită cel mai puternic în Europa, economia SUA este cea care se confruntă cu cele mai mari presiuni pe prețuri.

Indicele prețurilor de consum a ajuns de la aproape zero în urmă cu doi ani la un maxim al ultimilor 40 de ani de 8,5% în martie. Fed a răspuns la începutul acestei luni cu cea mai mare creștere a ratei din ultimii 22 de ani, iar președintele Jerome Powell a semnalat creșteri de o amploare similară - jumătate de punct procentual - cel puțin la următoarele două întâlniri.

Piețele emergente cheie, inclusiv China, sunt încă așteptate să înregistreze o creștere în acest an, chiar dacă într-un ritm mai lent decât se estimase anterior.

Marcos Troyjo, președintele Noii Bănci de Dezvoltare înființată de Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a declarat că banca sa se așteaptă în continuare la o „creștere robustă” anul acesta în China, India și Brazilia.