FMI, detalii despre noul program cu R. Moldova: „Economia R. Moldova și-a revenit în 2025, însă șocurile energetice continue afectează creșterea economică și inflația”​

R. Moldova și misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord la nivel de experți pentru un nou program de cooperare pe o durată de 36 de luni. Structurat sub forma unui Instrument de coordonare a politicilor (PCI), noul program – care nu presupune o finanțare directă – este conceput ca un cadru de reforme structurale menite să ancoreze stabilitatea macroeconomică și să sprijine agenda de aderare a țării la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei de lucru desfășurate la Chișinău în perioada 7–20 mai 2026. Acordul urmează să fie propus spre aprobare Consiliului de directori executivi al FMI.

Cu toate acestea, comunicatul oficial al instituției financiare internaționale trage un semnal de alarmă major.

„Economia R. Moldova și-a revenit în 2025, însă șocurile energetice continue — inclusiv cele generate de războiul din Orientul Mijlociu — afectează creșterea economică și inflația. Estimăm că ritmul de creștere a PIB va încetini până la 1,5 la sută în acest an, de la 2,4 la sută în 2025, și prognozăm că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1 la sută. Perspectivele economice ale țării rămân incerte și depind în mare măsură de evoluțiile regionale și mondiale de ordin geopolitic și din sectorul energetic”, se arată în comunicatul FMI.

Potrivit Alinei Iancu, perspectivele R. Moldova depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de războiul din Ucraina.

„Estimăm că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1 la sută, iar deficitul contului curent va crește până la 22,1 la sută din PIB. Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, a punctat Iancu.

În cadrul programului PCI, autoritățile de la Chișinău s-au angajat să urmeze o traiectorie de consolidare bugetară credibilă pe termen mediu. Obiectivul central este reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029.

FMI precizează că acest lucru se va face asigurând spațiul necesar pentru investiții capitale, cheltuieli sociale și reforma salarială, prin următoarele măsuri riguroase:

• Extinderea bazei TVA și simplificarea sistemului de impozitare a venitului;
• Îmbunătățirea administrării veniturilor fiscale;
• Managementul strict al finanțelor publice: o planificare bugetară mai bună, o gestionare optimizată a lichidităților, a datoriei publice și o evaluare clară a riscurilor generate de întreprinderile de stat.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor în fața riscurilor inflaționiste.

De asemenea, se va pune accent pe perfecționarea politicilor macroprudențiale și pe realizarea testelor de rezistență la stres (stress-test), în baza recomandărilor formulate de FMI și Banca Mondială. Programul mai prevede măsuri stricte pentru protejarea utilizării banului public, îmbunătățirea integrității financiare și creșterea calității datelor statistice naționale.

Deși este un program fără asistență financiară directă din partea Fondului, statutul de țară cu un program PCI activ reprezintă o „ștampilă de garanție” pentru investitori și o confirmare a politicilor economice solide, facilitând mobilizarea de fonduri, credite și granturi de la alți donatori externi și de pe piețele internaționale.