Europenii solicită ca Trump să trimită avioane F-35 în România pentru securitatea Ucrainei

Țările europene solicită ca președintele Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, conform informațiilor publicate de ziarul britanic „The Times”. Această propunere face parte din garanțiile de securitate oferite de SUA pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Liderii militari europeni discută despre posibilitatea ca avioanele F-35 să fie staționate în România, unde NATO dezvoltă cea mai mare bază aeriană de pe continent, cu scopul de a descuraja o nouă invazie rusă în Ucraina.

Donald Trump a exclus, luni, trimiterea de trupe americane în Ucraina. Totuși, el a declarat că sprijinul „aerian” ar putea fi oferit ca parte a garanțiilor de securitate. Ulterior, președintele Zelenski și liderii europeni au participat la o întâlnire la Casa Albă. Acolo, mai mulți lideri militari s-au reunit la Washington pentru a discuta despre logistica sprijinului american. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit al SUA, i-a găzduit pe șefii armatelor din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia. Aceștia au discutat despre garanțiile de securitate americane.

NATO efectuează deja misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în România. Această locație a fost un punct central pentru forțele americane în timpul războiului din Irak și este probabilă pentru avioanele americane, conform The Times. Mai mult, țările europene vor garanții pentru continuarea utilizării sateliților americani de GPS și recunoaștere în Ucraina.

Statele europene cer și un angajament american pentru a furniza Ucrainei rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS. De asemenea, cer permisiunea de a utiliza avioane de spionaj deasupra Mării Negre. Forțele aeriene britanice au efectuat misiuni de recunoaștere cu avioane Rivet Joint de la începutul conflictului. Totuși, aceste avioane fabricate de Boeing necesită aprobare americană pentru a zbura.

Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000-5.000 de soldați pentru a instrui armata ucraineană. Franța, Canada și Australia ar putea trimite și ele trupe acolo. Amiralul Tony Radakin, șeful forțelor armate britanice, a participat miercuri la discuțiile de la Pentagon. El joacă un rol important în reducerea tensiunilor dintre Kiev și Washington.

Cu toate acestea, Rusia se opune ferm desfășurării trupelor occidentale. Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a susținut miercuri că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina. Discuțiile NATO despre garanțiile de securitate au fost descrise de el ca „o cale ce nu duce nicăieri”.

Lavrov a mai spus că acordurile de securitate discutate între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 ilustrează bine ce ar fi acceptabil pentru Kremlin. Propunerile implică dreptul de veto al celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU asupra sprijinului militar pentru Ucraina, permițând astfel Kremlinului să blocheze orice tentativă de ajutor pentru Ucraina.

Miercuri, Lavrov a evitat să discute despre o posibilă întâlnire între Putin și Zelenski. Casa Albă sugerase luni că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să medieze un summit trilateral. Lavrov a menționat doar că Putin „ia în considerare ridicarea nivelului șefilor delegațiilor” pentru negocierile în curs între cele două națiuni.

„Suntem deschiși la orice format. Însă pentru întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite meticulos la fiecare etapă, pentru ca summiturile să nu intensifice conflictele, ci să aducă o soluție reală la negocieri, ceea ce suntem dispuși să facem”, a precizat Lavrov.