Europenii, cu degetul pe rana instituțiilor de drept

Europa pentru Moldova // Experții europeni care au evaluat instituțiile de drept din R. Moldova scot în vileag cele mai grave probleme ale Procuraturii, sistemului judecătoresc și Comisiei Naționale de Integritate, insistând să fie luate măsuri de urgență

Procuratura Anticorupție trebuie scoasă din sistemul Procuraturii Generale (PG), Comisia Națională de Integritate (CNI) are nevoie de o „reanimare” urgentă, procurorul general, ministrul Justiției și președintele CSJ nu au ce căuta în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie scos de sub control parlamentar. Acestea sunt recomandările experților europeni care au evaluat modul de activitate a instituțiilor de drept din R. Moldova și au prezentat vinerea trecută un amplu raport cu recomandări care se impun a fi aplicate cât mai curând.

„Dușul rece” al experților

Introducerea triumfalistă a ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, despre succesele în justiție, de la începutul evenimentului la care au fost prezentate rezultatele evaluării făcute de mai mulți experți europeni care au verificat cum activează instituțiile de drept din R. Moldova, au fost în scurt timp date peste cap de zecile de obiecții și recomandări ale ultimilor.

Europenii au fost duri în constatări atât în ce privește activitatea CNI, PG, CNA și CSM, cât și acțiunile guvernanților care s-au grăbit să adopte legi „la kilogram”, fără ca acestea să ajungă să fie implementate corespunzător.

Cele mai mari critici și le-a atras Comisia Națională de Integritate, despre care experții susțin că are nevoie de o reformare urgentă, iar Parlamentul trebuie să ia decizii imediate pentru ca instituția să devină operațională.

Europenii le atrag atenția autorităților că nu este nevoie să fie creată o nouă instituție, așa cum își propune guvernarea, ci să o reformeze pe cea existentă, oferindu-i mai multă independență prin acordarea președintelui CNI a unui statut juridic apropiat sistemului judiciar, în ceea ce privește numirea, durata mandatului, răspunderea și demiterea. Experții recomandă ca președintele și membrii CNI să nu mai fie numiți pe criterii politice, ci în baza principiului concurenței, dar și ca să fie redus numărul de persoane obligate prin lege să depună declarații de avere și interese, la cele care prezintă risc real de corupție, astfel încât CNI să se poată concentra pe verificarea anume a acestor persoane.

CNI trebuie „reanimat” urgent!

Experții europeni insistă în repetare rânduri în raportul lor să fie acordate mai multe competențe CNI, inclusiv aplicarea sancțiunilor pentru conflictele de interese, dar și obligarea instituției să verifice și cazurile de conflict de interese, nu doar eșecul declarării acestora.

Se mai recomandă introducerea unor sancțiuni mai aspre pentru cei în privința cărora este constatat un conflict de interese, astfel încât persoana să nu mai poată deține funcții publice, iar actele emise sau adoptate urmare a unui conflict de interese să fie anulate. De asemenea, se propune schimbarea duratei termenului de prescripție pentru răspundere în cazul constatării unui conflict de interese, de la trei luni, în prezent, la o perioadă mai îndelungată.

CNA, scos de sub controlul Parlamentului

Recomandări prețioase s-au făcut și pentru reorganizarea CNA, care ar trebui scos de sub control parlamentar, iar infracțiunile de corupție să fie sancționate exclusiv penal, și nu prin amendă. De asemenea, este recomandată identificarea pericolelor concrete de corupție pentru fiecare zonă administrativă în parte și se insistă pe aplicarea măsurilor de asigurare pentru recuperarea prejudiciilor și confiscarea prelungită.

Se mai propune ca activitățile de prevenire exercitate de CNA să fie preluate de altă instituție, eventual una creată pe lângă Ministerul Justiției, iar Procuratura Anticorupție (PA) să aibă competențe asupra tuturor cauzelor care sunt împărțite astăzi între CNA și PA.

Cât privește Procuratura Anticorupție, europenii insistă ca aceasta să fie exclusă din sistemul ierarhic al Procuraturii, pentru a deveni o unitate independentă în totalitate, astfel încât conducătorul PA să nu primească instrucțiuni sau ordine de la PG sau alte persoane. Conducătorul noii PA să nu fie ales pe criterii politice și să fie un avocat cu experiență în materie penală sau un procuror.

Experții europeni lobează în continuare crearea unui Serviciu independent pentru Combaterea Spălării Banilor (în prezent aceasta se subordonează CNA – n.r.), iar acesta de asemenea să nu se afle sub control parlamentar.

CSM, pus la zid

Transformări radicale ar urma să se producă și la CSM, chiar dacă instituția a fost reformată cu doar patru ani în urmă. Europenii care au examinat modul de activitate a instituției susțin că procurorul general, ministrul Justiției și președintele CSJ nu pot fi membri din oficiu ai acestei instituții, iar dacă rămân, să nu aibă drept de vot în probleme ce țin de cariera judecătorilor. De asemenea, se propune reducerea numărului de lectori universitari din componența CSM.

CSM este pus la zid să adopte ghiduri clare care să reglementeze procedurile și criteriile de numire a judecătorilor, motivându-și deciziile, mai ales când se decide selectarea sau promovarea unui judecător care a obținut un punctaj mai mic la evaluare, iar la analizarea candidaților să aibă acces la toate informațiile relevante, inclusiv la cele secrete, cum ar fi rapoartele SIS.

De asemenea, se propune revizuirea procesului de evaluare a performanței judecătorilor, astfel încât accentul să fie pus nu pe cunoștințele lor, ci pe integritatea și meritele acestora.

Cât privește gestionarea de către CSM a corectitudinii repartizării aleatorii a dosarelor în judecată, constatarea europenilor este dureroasă – „CSM a demonstrat incapacitate în îndeplinirea sarcinilor sale în această privință”. Totuși, se recomandă transferarea Sistemului Integrat de Gestionare a Cauzelor (SIGC) către CSM.

Cum a ratat R. Moldova 31,8 milioane de euro?

Dat fiind faptul că actuala Strategie de reformare a sectorului justiției expiră anul acesta, experții europeni recomandă să fie elaborat un alt document similar, cu includerea restanțelor din actuala strategie.

Vorbind despre autorii viitorului document, experții europeni recunosc deschis că „Ministerul Justiției este lipsit de capacitatea de a scrie noua strategie, de aceea trebuie implicați experți internaționali calificați”. Se propune și alocarea de noi finanțări din exterior pentru continuarea reformelor, pentru că R. Moldova nu are cum acoperi, spre exemplu, chiar și cheltuielile de optimizare a hărții judecătorești, prin înjumătățirea numărului de instanțe.

„Punerea în aplicare a noilor legi ar trebui să aibă prioritate”, accentuează experții, propunând să se înceapă de la Legea Procuraturii și optimizarea instanțelor.

Potrivit lor, chiar dacă se anunță că vechea strategie a fost pusă în aplicare în proporție de 75%, această evaluare nu este adevărată atunci când vine vorba despre schimbările relevante produse. R. Moldova a ratat și o bună parte din banii prevăzuți pentru implementarea vechii strategii. Din cele 60 de milioane de euro prevăzute pentru a fi achitate în perioada 2011-2016 pentru reformarea justiției, au fost oferite doar 28,2 milioane de euro.