Duminică, 27 mai, Ziua Românilor de Pretutindeni: „Guvernul de la Chișinău, susținut necondiționat de Guvernul României, neglijează sau încalcă flagrant drepturile naționale ale românilor de la răsărit de Prut”

Situația drepturilor naționale ale românilor majoritari din Republica Moldova s-a menținut, în general, stabilă în ultimii ani, dar mai există un șir de situații în care Guvernul de la Chișinău, susținut necondiționat de Guvernul României, neglijează sau încalcă flagrant drepturile naționale ale românilor de la răsărit de Prut.

„Ne referim aici la cazul implicării agenților statului (organele poliției, factorii administrativi raionali și centrali, reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate) contra comunității Mitropoliei Basarabiei din satul Dereneu, raionul Călărași. De asemenea, avem în vedere neglijarea de către Guvernul de la Chișinău a necesităților cultural-identitare ale compatrioților din raioanele Taraclia și Ceadâr-Lunga, singurele centre raionale în care nu există nicio formă de învățământ în limba română, chiar dacă asemenea cereri au fost formulate în mod repetat de către locuitori”, susține într-o declarație politică deputatul de la București, Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, prezentată astăzi în Camera Deputaților, cu privire la Ziua Românilor de Pretutindeni, care va sărbătorită duminică, 27 mai.

Totuși, constată parlamentarul, în cazul românilor din stânga Prutului există și evoluții pozitive, în special în ceea ce ține de cooperarea transfrontalieră între administrațiile publice locale de nivelul I și II din cele două state românești, dar și în ceea ce ține de restabilirea în drepturile de cetățeni români a zeci de mii de minori tratați anterior de către birocrația română drept „non-cetățeni”.

În declarație, Constantin Codreanu a subliniat necesitatea ca România să-și îndeplinească exemplar datoria față de conaționalii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, aflate în dificultate culturală și identitară, sau față de românii din diaspora economică, inclusiv cele din Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Serbia, aromânii din Balcani etc.

„În general, constatăm că în ultimul an România nu și-a consolidat decât foarte puțin posibilitățile de susținere a comunităților de români din afara granițelor țării. Astfel, bugetul alocat Ministerului Românilor de Pretutindeni pentru organizațiile reprezentative ale românilor de peste hotare a crescut anul acesta cu 25%, însă observăm o execuție bugetară slabă, multe proiecte utile prezentate de organizațiile românești fiind respinse de către minister. Acest ultim fapt prezintă riscul de a nu putea majora în legea Bugetului de stat pe anul 2019 fondurile destinate românilor de pretutindeni, pentru a le aduce măcar la un sfert din fondurile de care beneficiază organizațiile reprezentative ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale”, susține Codranu care propune, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, majorarea cu 50% a fondurilor destinate organizațiilor reprezentative ale românilor din afara granițelor țării și să crească gradul de execuție bugetară pentru următoarele 7 luni ale anului.