Drona-momeală Maya, identificată după explozia din Bulgaria, provoacă tensiuni diplomatice cu Ucraina și pune în gardă România

Autoritățile bulgare anunță că au identificat drona care s-a prăbușit și a explodat sâmbătă dimineață în apropierea graniței cu România, la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. Aparatul ar fi o dronă-momeală de tip Maya. Între timp, și MAE român a transmis o reacție, iar Ministerul de Externe al Bulgariei a decis să o convoace pe ambasadoarea Ucrainei.

Ministerul Apărării de la Sofia a anunţat că drona prăbuşită sâmbătă dimineaţa pe un câmp din Bulgaria, la aproximativ un kilometru de staţia de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan, este o dronă-momeală de tip Maya. Este vorba despre un aparat de zbor "utilizat pe scară largă de forţele armate ucrainene", conform unei analize preliminare a epavei găsite pe câmp, foarte aproape de graniţa cu România.

"În prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat", a precizat ministerul într-un comunicat, subliniind că evaluările sunt încă în desfășurare și se bazează pe datele obținute până acum.

În continuare, șefa diplomaţiei bulgare, Velislava Petrova, a decis convocarea ambasadoarei Ucrainei la o întâlnire pentru clarificări suplimentare privind incidentul.

Întâlnirea nu poate avea loc înainte de ziua de luni, deoarece ambasadoarea Olesea Ilaşciuk se află în prezent la Kiev, a explicat echipa ministrului bulgar de externe, care a arătat că dialogul diplomatic va continua după revenirea acesteia.

La rândul sa, Ucraina a declarat sâmbătă că nu a vizat "în mod deliberat" Bulgaria și a anunțat că va desfășura o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.

"Suntem în contact strâns cu partea bulgară pentru a clarifica circumstanţele", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi.

"Putem afirma cu certitudine că armata ucraineană nu a direcţionat în mod deliberat nicio aeronavă către Bulgaria", a adăugat el, fără a confirma, însă, în mod oficial dacă drona era ucraineană.

Între timp, a fost transmisă și prima reacție a MAE român, după ce Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României formulase deja precizări. MApN a afirmat că sistemele de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria, în contextul în care premierul bulgar susținuse că drona ar fi ajuns în Bulgaria dinspre România.

"În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naţionale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spaţiul aerian al României către Bulgaria. De asemenea, în intervalul de timp anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluţii ale unor ţinte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spaţiul aerian naţional către teritoriul Bulgariei", se menţionează într-un comunicat de presă transmis sâmbătă de MApN.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a transmis că se află în contact cu omologii bulgari şi cu MApN pe tema dronei prăbuşite pe teritoriul Bulgariei, subliniind că ţara noastră este pregătită să ofere asistenţa necesară în acest caz. MAE a precizat, de asemenea, că România a fost notificată despre incident prin canalele oficiale.

"Suntem, totodată, în contact cu MApN, inclusiv pentru aspecte care privesc informarea Aliaţilor NATO. Aşteptăm rezultatele anchetei autorităţilor bulgare. România este pregătită să ofere asistenţa necesară în materie", a mai transmis MAE.

Se reamintește că premierul bulgar, Rumen Radev, a declarat sâmbătă, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniştri, că o dronă a intrat în spaţiul aerian al Bulgariei dinspre nord, la ora 8:10, în ziua de 8 august, şi a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar.

Potrivit lui Radev, incidentul s-a produs în imediata apropiere a fostului punct de trecere a frontierei Kardam, între Bulgaria şi România, şi la aproximativ un kilometru de staţia de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. El a precizat că drona s-a prăbuşit într-un lan de floarea-soarelui și că nu au fost înregistrate victime.

Drona „Maya” este un vehicul aerian fără pilot de tip aeronavă, dezvoltat în Ucraina, care are un rol specific în tacticile moderne de atac aerian. Spre deosebire de dronele de atac kamikaze sau de platformele folosite strict pentru recunoaștere, „Maya” este concepută pentru a funcționa ca țintă falsă, menită să distragă atenția și să supraîncarce sistemele de apărare antiaeriană.

Prin faptul că simulează prezența unor ținte aeriene mai mari și mai periculoase, aceste drone permit descoperirea pozițiilor mijloacelor de apărare aeriană și contribuie la crearea de coridoare pentru zborul dronelor de atac și al rachetelor de croazieră. Greutatea dispozitivului este de aproximativ 25 de kilograme, ceea ce îi conferă mobilitate și ușurință în utilizare pe câmpul de luptă.

Dronele-momeală ieftine și parțial de unică folosință au devenit, potrivit unor analize militare, o soluție eficientă pentru „orbirea” apărării aeriene și pentru a o obliga să consume rachete antiaeriene costisitoare împotriva unor ținte false. Astfel, resursele de apărare sunt epuizate, iar atacurile reale au șanse mai mari de reușită.

Se relatează că drona Maya este capabilă să transporte un focos de până la cinci kilograme, ceea ce, în combinație cu utilizarea unor explozibili puternici și a unor detonatoare sensibile, îi conferă nu doar rolul de momeală, ci și pe cel de muniție complet funcțională, capabilă să provoace daune semnificative la impact.

Conform unor date tehnice publicate anterior, drona Maya are o viteză de croazieră de aproximativ 80 km/h, poate atinge un plafon operațional de până la 4,5 km și dispune de o rază de acțiune de până la 600 de kilometri, ceea ce îi oferă flexibilitate în planificarea misiunilor.

„Detonatoarele, cunoscute sub numele de "Joniks", prezintă un pericol deosebit. Acestea reacționează la sunet, vibrații și schimbări ale câmpului magnetic și pot fi declanșate chiar și după prăbușirea unei drone. Calculele indică faptul că astfel de dispozitive pot detona brusc la o distanță de până la 50 de metri, reprezentând o amenințare pentru geniștii militari, personal și civili”, susțin soldații ruși din cadrul BARS-Bryansk despre dronele Maya, potrivit sursei citate.

Potrivit acelorași surse, chiar și după ce sunt lovite, astfel de drone continuă să constituie o amenințare serioasă. Ele pot rămâne periculoase mult timp după prăbușire, ceea ce impune măsuri stricte de siguranță din partea echipelor specializate chemate să intervină la locul incidentului.