DOC // DEZMĂȚUL de la „Teleradio-Moldova”: Conducerea companiei, cu salarii grase și suspiciuni de fals în acte

Șefii de la IP Compania „Teleradio-Moldova” bifează performanța de a lucra zilnic, cu normă întreagă, la câte două posturi de muncă diferite

Consiliul de Supraveghere al Companiei „Teleradio-Moldova” ar putea alege, pe 14 noiembrie curent, un nou director general al instituției, la concurs înscriindu-se trei candidați.

Este vorba despre actualul director al companiei, Olga Bordeianu, și jurnaliștii Ion Terguță și Cornelia Stefoglu.

Problema este că între președintele Consiliului de Supraveghere al instituției, Nicolae Spătaru, secretarul aceluiași Consiliu, Tatiana Munteanu, și directoarea companiei, Olga Bordeianu, există o relație „specială”, caracterizată prin favoritism și salarii mari plătite prin completarea eronată a actelor oficiale. Cu toate acestea, legea nu îi interzice Olgăi Bordeianu să ceară votul celor pe care i-a angajat la companie.

Reguli noi, șef vechi

Pe 1 ianuarie 2019, în R. Moldova a intrat în vigoare noul Cod al serviciilor media audiovizuale. Actul aduce schimbări în conducerea instituției publice din domeniul audiovizualului. Mai exact, Consiliul de Observatori a devenit Consiliul de Supraveghere (CS), iar membrii acestuia nu mai sunt numiți de către Parlament, ci direct de Consiliul Audiovizualului.

Totodată, Consiliul de Supraveghere al IP Compania „Teleradio-Moldova” este condus de un președinte și un secretar, aleși din rândul membrilor CS, care sunt angajați cu durată normală a timpului de muncă în cadrul companiei.

Noul Cod prevede clar că președintele și secretarul CS urmau să fie aleși, după 1 ianuarie 2019, cu două treimi din voturile membrilor Consiliului, iar prima ședință trebuia să fie condusă de către cel mai în vârstă membru.

Președintele Consiliului de Supraveghere a rămas, însă, tot Nicolae Spătaru, care a deținut aceeași funcție (președinte al Consiliului de Observatori) până la schimbarea legislației. Mai mult, până la finele lunii aprilie curent, secretarul CS a fost Mihai Turturean, care nici nu este membru al acestei structuri.

CS și-a ales un secretar în conformitate cu prevederile noii legi abia pe 25 aprilie curent, când Tatiana Munteanu s-a prezentat la prima ședință a Consiliului, după ce a fost trimisă la CS de către Consiliul Audiovizualului la începutul aceleiași luni.

Contracte de muncă și semne de întrebare

Cea care a semnat contractele de muncă cu actualii șefi de la Consiliul de Supraveghere este nimeni alta decât actuala directoare a Companiei „Teleradio-Moldova”, tot ea candidată la aceeași funcție la concursul din 14 noiembrie.

Nicolae Spătaru a fost angajat în funcția de președinte al CS în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe 5 aprilie 2019. Cu toate acestea, Spătaru a fost plătit pentru această funcție începând cu luna ianuarie a acestui an conform contractului nou.

Mai mult, în tabelul de evidență a timpului de lucru de la „Teleradio-Moldova” se arată că Spătaru a fost în fiecare zi câte opt ore la muncă începând cu 2 ianuarie curent, deși contractul de muncă a fost semnat patru luni mai târziu.





Olga Bordeianu nu a vrut să răspundă apelurilor noastre repetate pentru a ne explica acest lucru.

Angajați cu normă întreagă la câte două instituții

Larisa Călugăru, membră a Consiliului de Supraveghere, îi acuză pe Spătaru și Munteanu că, deși au fost angajați cu o durată normală a timpului de muncă la Compania „Teleradio Moldova”, cei doi nu ar veni zilnic la serviciu. Totodată, cea care i-a angajat, Olga Bordeianu, nu a cerut de la aceștia dovada că dânșii au renunțat la posturile de muncă deținute până a fi angajați la instituția publică a audiovizualului.

Și Violeta Cojocaru, o altă membră a CS, este de părere că Nicolae Spătaru și Tatiana Munteanu ar trebui să repsecte legislația muncii și să stea la serviciu, așa cum prevăd contractele încheiate cu administrația „Teleradio-Moldova”. „Consiliul va examina această problemă”, ne-a spus Cojocaru.

Acuzația Larisei Călugăru este plauzibilă, întrucât Ziarul NAȚIONAL a verificat și Nicolae Spătaru este angajat, tot cu normă întreagă, la Uniunea Scriitorilor din Moldova, iar Tatiana Munteanu – la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM).

Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, ne-a confirmat că Spătaru este angajat cu normă deplină, de câte opt ore pe zi, în calitate de șef al Departamentului proiecte și programe. Alți colegi de-ai lui Spătaru de la Uniune, consultați de Ziarul NAȚIONAL, ne-au spus că acesta nu este văzut să stea ziua întreagă la muncă.

Totodată, Natalia Scutelnic, specialistă la Serviciul Resurse Umane de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), ne-a confirmat că Tatiana Munteanu este profesor la această instituție cu o normă de 7,5 ore pe zi. Într-un comunicat de presă plasat pe pagina oficială a UTM pe 5 septembrie curent, Munteanu este prezentată ca „specialist în cadrul Serviciului relații internaționale” care a participat la un seminar din partea universității.

Am reușit să luăm legătura cu Nicolae Spătaru, dar acesta nu a vrut să ne spună cum reușește să fie prezent în două locuri concomitent, invocând faptul că are „o ședință mică”. Ne-a promis că o să vorbim „un pic mai târziu”, dar nu a mai răspuns la telefon.

Totodată, Tatiana Munteanu ne-a închis imediat cum ne-am prezentat și ulterior nu a mai răspuns la telefon.

„Nu se prezintă la muncă”

Larisa Călugăru a mers mai departe și a stat mai multe zile, de dimineața până seara, la Compania „Teleradio Moldova”, reușind să demonstreze că cei doi nu vin pur și simplu la serviciu. Cu toate acestea, responsabilii de la companie arată în acte că președintele CS și secretarul acestuia stau la serviciu în fiecare zi câte opt și, respectiv, 7,5 ore.

Așa s-a întâmplat, de exemplu, pe 8 și 18 mai curent, dar și pe 11 septembrie sau 28 octombrie.

Membra CS a sesizat organele abilitate să ia măsuri vizavi de aceste ilegalități. „Neglijența în serviciu de care a dat dovadă Olga Bordeianu și încălcarea prevederilor legale la angajarea membrilor CS Nicolae Spătaru și Tatiana Munteanu au fost un pas premeditat din partea angajatorului, cu scopul de a-i fideliza pe acești doi membri ai Consiliului”, acuză Larisa Călugăru.

„Că cineva nu vine la lucru 8 ore, e regretabil, dar nu Bordeianu trebuie să intervină, ci Consiliul Audiovizualului, cel care, de la 1 ianuarie 2019, de când a intrat în vigoare legea, are obligațiunea să supravegheze și activitatea organismului pe care-l desemnează. Președintele și secretarul CS sunt angajați cu normă deplină. Deci, conform legii, nu pot lucra și în altă parte. Că fac asta, nu legea-i de vină, ci acei care sunt obligați s-o implementeze adecvat”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL Ion Bunduchi, unul dintre co-autorii noului Cod al serviciilor media audiovizuale.

Consiliul Audiovizualului a fost sesizat la începutul verii trecute vizavi de aceste lucruri și, pe 29 iulie curent, a propus, cu cinci voturi, demiterea membrilor CS in corpore, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Președintele CS, salariu de circa 20 de mii de lei lunar

Călugăru a calculat și prejudiciile care ar fi fost cauzate Companiei de către cei doi angajați – 180 de mii de lei în cazul președintelui CS și de 90 de lei în cel al secretarului.

Alte 100 de mii de lei ar constitui prejudiciul cauzat instituției de către Olga Bordeianu, care s-ar afla ilegal în funcție după data de 30 iunie curent. Or legislația prevede că directorul companiei trebuia ales de către CS timp de jumătate de an de la intrarea noului Cod în vigoare.

„Da, șeful „Teleradio-Moldova” urma să fie ales până expiră 6 luni de la intrarea în vigoare a noului Cod. Dar nu în conformitate cu noul Cod. În varianta noastră, scriam că șefii de oriunde (CCA, CO, TRM) își duc mandatele până la capăt. Ulterior, până a fi votat Codul, Comisia parlamentară de specialitate a intervenit și, un pic tare mult, a stricat borșul. Acum nimeni nu știe cum să iasă din această situație. Jumătate de an, când este invocat acest termen, se face trimitere la altă lege, generală, adoptată nu știu când de Parlament și e în vigoare, prin care se prevede că orice altă lege adoptată, dacă presupune schimbări, cu excepția celor prevăzute de Dispozițiile finale, trebuie aplicate. Se pare că la asta se referă cei care invocă încălcarea legii”, susține Ion Bunduchi.

Codul serviciilor media audiovizuale prevede că mărimea salariului lunar al președintelui Consiliului de Supraveghere este echivalentă cu 90% din mărimea salariului lunar al președintelui Consiliului Audiovizualului. Mărimea salariului lunar al secretarului CS constituie 90% din mărimea salariului lunar al președintelui Consiliului de Supraveghere. Totodată, ceilalți membri ai Consiliului de supraveghere primesc lunar o indemnizație în mărime de 10% din salariul lunar al președintelui Consiliului de supraveghere pentru participarea la fiecare ședință.

Calculele noastre arată că Nicolae Spătaru ar ridica lunar de la Compania „Teleradio Moldova” circa 20 de mii de lei, iar Munteanu – circa 18 000 de lei. Asta pentru că un membru al CS primește pentru fiecare ședință câte 1 400 de lei, din care sunt scăzute impozitele.

Ion Bunduchi precizează că actuala lege prevede că președintele CS și secretarul sunt salariați ai Companiei, nu și angajați.

„Legea zice că sunt salariați și nu angajați. De ce? Până la legea asta nu era clar de ce sunt remunerați membrii Consiliului de Observatori. Li se plăteau bani, dar nimeni nu știa în baza cărei legi. După mine, Curtea de Conturi ar putea, la verificare, să se întrebe în baza cărei legislații au fost plătiți membrii CO din 2007 până în 2018. Nu-s jurist, dar, se pare, banii au fost plătiți ilegal. În Cod am prevăzut o normă care să nu poată fi interpretată. Repet, legea nu zice că președintele și secretarul CS sunt angajații administrației „Teleradio-Moldova”, ci că sunt salariați. Dacă nu ar fi o prevedere exactă, atunci cine-i salarizează pe membrii CS?! Mai mult, administrația Teleradio gestionează bani publici. Cât nu era o prevedere legală exactă, de unde și cum trebuia să fie remunerați membrii CO de atunci? Pe scurt, orice opinie, în acest sens, este o speculație a celor care nu au citit legea sau au citit-o și nu au înțeles-o. Cu referire la falsul în acte: când a fost falsul?! Când legea nu prevedea nimic, dar banii veneau la membrii CO (e legal, oare) sau acum, când legea zice ceva clar?!”, întreabă expertul media.

Spătaru, trei posturi de muncă în 2018 și venituri din șase părți

Declarația de avere a lui Nicolae Spătaru pentru anul 2018 arată că președintele actual al CS nu o duce rău deloc. Familia acestuia a câștigat în anul trecut aproape 560 de mii de lei, adică mai bine de 46,6 mii de lei lunar, 358 de mii dintre care au fost aduși acasă de către capul familiei.

Spătaru a câștigat 75 314 lei salariu de la Uniunea Scriitorilor (câte 6,2 mii de lei pe lună), 17 414 lei salariu de la Direcția Cultură a Bibliotecii municipale B.P. Hasdeu, o indemnizație de 177 456 de lei de la Consiliul de Observatori al Companiei „Teleradio Moldova” (câte 14 450 de lei pe lună), 55 00 de lei din oferirea unui spațiu în arendă, 31 535 de lei din achiziția de carte și un onorariu de 1 500 de lei de la Fondul Culturii Scrise din Moldova.

Familia Spătaru dețin un teren agricol, un spațiu comercial, un apartament de 37,9 metri pătrați și două mașini, un „Volkswagen Passat” din 1993 cumpărat în 2006 cu o mie de euro și un „Volkswagen Golf” din 2007, procurat în 2016 cu trei mii de euro.

De asemenea, Spătaru ține la bancă cinci mii de euro, dar a contractat, în anii 2017 și 2018, trei împrumuturi de la „Moldova Agroindbank” în valoare totală de 500 de mii de lei, pe care trebuie să le întoarcă în 2020 și 2021 cu o dobândă de numai 7 – 9%.

Bordeianu, salariu de 30 de mii de lei lunar

Secretarul CS, Tatiana Munteanu, a câștigat în anul trecut 55 983 de lei de la UTM, iar grosul banilor a fost adus în casă de soțul ei – 458 289 de lei din salariu și 49 851 indemnizație de la CNAS.

Familia Munteanu are trei terenuri, trei apartamente, o casă de locuit de 253 de metri pătrați care ar valora doar 880 de mii de lei, garaj, spațiu comercial etc., dar și trei mașini în valoare totală de 24 de mii de euro.

La rândul ei, Olga Bordeianu a câștigat de la Compania „Teleradio Moldova” 360 797 de lei sau câte 30 de mii de lei lunar. Soțul ei a adus în anul trecut acasă 14,3 mii de lei, cei doi având în proprietate două apartamente, unul dintre care de 106 metri pătrați cumpărat cu 678 de mii de lei, dar și un „Nissan” din 2014, achiziționat cu aproape jumătate de milion de lei.