DECLARAȚIE // „Cazul Ucrainei ne-a demonstrat că încercarea de a pacifica Rusia, de a face niște cedări sau a găsi un compromis este inutil, fiindcă scopul final al Federației Ruse este distrugerea suveranității R. Moldova”

Războiul declanșat de Federația în Ucraina poate constitui o lecție pentru R. Moldova, inclusiv la capitolul construirii un sector de securitate eficient, crede Dumitru Mînzărari, lector în studii de Securitate la Baltic Defence College.

„Cazul Ucrainei ne-a demonstrat, și putem găsi și alte cazuri similare, că încercarea de a pacifica Rusia, de a face niște cedări la cerințele Rusiei, de a găsi un compromis este inutil, fiindcă scopul final al Federației Ruse este distrugerea suveranității R. Moldova, adică atingerea controlului total asupra R. Moldova. Politic, nu neapărat să o încorporeze ca pe o gubernie sau o republică într-o organizație suprastatală controlată de Rusia. Poate folosi un guvern proxy, așa cum URSS a practicat în timpul Războiului Rece față de țările inițiativei de la Varșovia”, a declarat astăzi Dumitru Mînzărari, în cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, care a avut loc la Chișinău.

Expertul a remarcat faptul că actuala guvernare este mai degrabă reactivă în a găsi soluții la situația actuală, deși reacțiile ar trebui să fie mai rapide, mai tranșante și mai explicite pentru populație, în contextul în care Federația Rusă a demonstrat, bombardând populația civilă din Ucraina, că nu are „nicio limită”.

Potrivit lui Mînzărari, pentru un stat mic, care nu are resurse să-și asigure apărarea, „unica soluție este să apeleze la alianțe” care i-ar putea asigura securitatea. Acest lucru presupune o comunicare deschisă cu cetățenii, pentru a-i convinge că un asemenea pas reprezintă o necesitate în această situație.

De asemenea, spune fostul secretar de stat de la Ministerul Apărării, guvernarea nu trebuie să se teamă să anunțe că R. Moldova primește arme letale, dar să convingă populația că, în condițiile în care nu avem resurse, un asemenea ajutor din partea partenerilor ne consolidează sistemul de apărare.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a enumerat, în cadrul aceluiași eveniment, riscurile actuale la adresa securității naționale - prezența forțelor militare ruse și a stocurilor de muniție din stânga Nistrului care prezintă un pericol și pentru R. Moldova, și pentru Ucraina, dar și riscul unui conflict intern, care poate fi declanșat de factori cointeresați în destabilizarea situației și dezbinarea societății.


Foto: Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova

Oficialul a salutat creșterea cu circa 620 de milioane de lei sau 30 de milioane de euro a bugetului pentru apărare în anul 2023, bani care vor fi cheltuiți pentru asigurarea securității spațiului aerian, violat recent de rachete rusești.

„Violarea spațiului aerian a fost un test al neutralității noastre (...), care a demonstrat că neutralitatea nu ne asigură garanțiile pe care trebuie să le avem în domeniul securității, fiindcă nu se respectă legislația internațională. Totodată, lipsesc garanțiile internaționale la care nimeni nu s-a alăturat, inclusiv Federația Rusă privind respectarea neutralității noastre. Trebuie să dezvoltăm apărarea noastră sau să decidem să ne alăturăm la unele inițiative care au parvenit, inclusiv de la Uniunea Europeană”, a spus Anatolie Nosatîi.

Ministrul a adăugat că, atât timp cât suntem neutri, trebuie să avem grijă de securitatea noastră națională: „Un buget normal ar trebui să fie între 1 – 2% din PIB (circa 6 miliarde, respectiv 12 miliarde de lei pe an), pe o durată minimă de 5 – 7 ani, ca să fie o schimbare vizibilă în sistemul de apărare”.

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a remarcat la același panel dedicat reformei sectorului de securitate și apărare din cadrul forumului, că „securitatea nu se construiește într-o zi”, fiind „o temă nefăcută de 30 de ani”, iar legislația în vigoare nu ia în considerarea riscurile actuale la adresa securității naționale.


Foto: Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova

De exemplu, procurorii R. Moldova au dificultăți pentru a încadra juridic rachetele căzute pe teritoriul R. Moldova, fiindcă avem o legislație elaborată pentru timp de pace.

În context, Alexandru Musteață a subliniat necesitatea adoptării unei noi legislații care să reglementeze activității SIS, astfel încât instituția să devină una modernă, după model occidental, orientată spre activitate contrainformativă și informare externă.

„Dacă trece în Parlament legislația privind activitatea contrainformativă și informativă externă, atunci SIS devine ceea ce trebuia demult – un serviciu focusat pe colectarea de date, analiza lor, prevenirea și contracararea riscurilor, dacă e nevoie, înainte ca ele să ajungă la un punct critic și să afecteze securitatea noastră”, a afirmat directorul SIS, Alexandru Musteață.

Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova, o platformă de discuții pe marginea celor mai critice provocări pe care le are în față Republica Moldova pe calea integrării europene aflată la ediția a noua, a fost organizată de Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), Asociația pentru Politica Externă APE, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE).