Decedați la datorie

Date îngrijorătoare // 445 de moldoveni au fost accidentați la locul de muncă, iar 40 au decedat în anul trecut

Galina Munteanu

Muncă de sclav, 12 ore de lucru în loc de opt, fără contract de muncă, asigurare de sănătate și condiții decente de muncă. O realitate tristă, dar care există în R. Moldova. Puțini, însă, dintre angajați recunosc că muncesc în condiții proaste, fiind bucuroși că măcar așa își pot câștiga bucata de pâine. Doar în caz de un eventual accident de muncă își caută dreptatea. În ultimele săptămâni, cel puțin trei angajați au avut de suferit de pe urma unor accidente de muncă, iar unul a decedat.

O explozie i-a luat viața

Și-a pierdut viața la locul de muncă la mijlocul acestei luni și un bărbat din raionul Nisporeni. Acesta muncea la o spălătorie auto din capitală. În timp ce spăla o mașină, aparatul prin care trece apa sub presiune a explodat, iar bărbatul a decedat. Alți doi colegi de-ai săi au fost accidentați. „Aparatul folosit era unul artizanal și nu era dotat cu aparat de control al presiunii. A fost un mare noroc pentru ceilalți doi bărbați că se aflau în acel loc. Să fi fost mai aproape, putea fi și mai tragic”, susține șeful Direcției monitorizarea aplicării legislației muncii și a normelor de protecție a muncii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, Victor Țurcan. În acest caz a fost deschis un dosar penal, iar cel care se face vinovat riscă inclusiv privațiune de libertate.

O explozie i-a luat viața anul trecut și altui bărbat în vârstă de 45 de ani. Tragedia a avut loc în preajma unei stații PECO din sectorul Ciocana al capitalei, în timp ce victima suda pe interior un rezervor de petrol. Explozia a fost atât de puternică, încât bărbatul a fost aruncat peste gard la 60 de metri, fără nicio şansă de supravieţuire. Mai mult, bărbatul nici nu era angajat al acelei firme. Dosarul în acest caz încă nu are o finalitate.

Și-a strivit degetele în aparatul pentru felierea pâinii

Lună de coșmar și pentru o angajată a Combinatului de Panificație din municipiul Bălți. Femeia, în vârstă de 45 de ani, a fost la un pas de a rămâne fără patru degete de la o mână, după ce a vrut să curețe un aparat pentru felierea pâinii. „Fac acest lucru de mai mulți ani și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva, dar acum nu știu ce a fost”, s-a plâns Galina Bascov. Din fericire, medicii au reușit să-i salveze degetele, doar că va avea nevoie de o perioadă lungă de recuperare. Și în acest caz a fost deschisă o anchetă.

Sute de accidente de muncă și zeci de morți

Aceștia nu sunt singurii moldoveni care și-au îndeplinit îndatoririle la locul de muncă, punându-și viața în pericol. Statistica privind numărul accidentelor sau a deceselor la locul de muncă pe parcursul anului trecut arată date îngrijorătoare. În 2013 au avut loc peste 400 de accidente de muncă, iar 40 de persoane au decedat, mai mult cu opt persoane decât în anul 2012. 18 persoane au fost grav accidentate. Numărul accidentelor de muncă a început să se majoreze începând cu luna martie și s-a menținut până în toamnă.

Care sunt cele mai periculoase meserii

Muncitorii din domeniul industriei prelucrătoare se pare că au cea mai periculoasă meserie. Potrivit Inspectoratului de Stat al Muncii, cele mai multe accidente de lucru au avut loc în acest domeniu - 21 de accidente grave și șapte mortale. Acesta este urmat de domeniul construcțiilor unde au avut loc 13 accidente grave și nouă mortale. Și domeniul agriculturii nu este mai puțin periculos. În 2013, în acest domeniu au avut loc șase accidente grave și șase mortale. Printre cele mai frecvente cauze de accidentare a salariaților este căderea de la înălțime și lovirea sau strivirea de mașini și utilaje în funcțiune. „Trebuie de menționat faptul că circa 35 la sută din numărul accidentelor de muncă au loc și din vina angajaților. Nu respectă regulile de securitate a muncii sau sunt încrezuți că au mai făcut acest lucru și totul a fost bine. O altă problemă este și instruirea insuficientă a angajaților. Mulți dintre aceștia, în căutare de serviciu, acceptă orice, fără a se gândi la unele riscuri la care sunt supuși, dacă nu sunt instruiți corect și nu respectă normele de securitate”, ne-a spus Victor Țurcan.

Zeci de mii de încălcări

Deși controale au loc cu regularitate, totuși atât angajatorii, cât și angajații nu se sinchisesc să încalce legea, spun cei de la Inspecția de Stat a Muncii. Anul trecut, inspectorii au înregistrat peste 70 de mii de încălcări și abateri de la prevederile legale. Jumătate dintre acestea, circa 35 la număr, țin de domeniul relațiilor de muncă, iar cealaltă jumătate - de securitatea și sănătatea în muncă.

Ce spune legea?

Potrivit legislației în vigoare, în funcție de gravitatea accidentului, partea vătămată are dreptul la despăgubiri materiale. În caz de deces al lucrătorului sau al unei boli profesionale, angajatorul care poartă vina pentru acel accident sau boală, trebuie să-i plătească părții vătămate, rudelor victimei, o indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit la numărul anilor compleţi pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de zece salarii medii anuale.

Angajatului care s-a ales cu grad de invaliditate sau o boală profesională i se plătește din contul întreprinderii unde a activat și care poartă vină pentru cele întâmplate, pe lângă despăgubirea stabilită de lege, și o indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu lunar pe ţară, pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă, dar nu mai puţin de un salariu anual al accidentatului. Dacă se demonstrează că vina pentru cele întâmplate o poartă nu numai angajatorul, dar și angajatul, atunci se aplică o răspundere mixtă, iar mărimea indemnizaţiei unice se reduce în funcție de gradul de vinovăţie a accidentatului.
„Se întâmplă cazuri când unii angajatori propun victimei soluționarea cazului pe cale amiabilă. Îi oferă o sumă de bani, de regulă cu mult mai mică decât cea stabilită de lege, și se încheie cazul. Ulterior, victima vine și se plânge la noi că i-a fost achitat mai puțin decât i s-ar fi cuvenit. Este foarte important ca angajatul să conștientizeze acest lucru și să nu accepte orice i se propune doar pentru câțiva bani”, a conchis Victor Țurcan.