De pus în ramă: „Partidul” TRANSFUGILOR, cel mai NUMEROS astăzi în Parlament

ROCADĂ // Astăzi, deputații care au plecat din partidele pe ale căror liste au intrat în Parlament la ultimele alegeri alcătuiesc cel mai mare grup parlamentar

Alegerile parlamentare din noiembrie 2014 au „trimis” în Parlament cinci partide. Alegătorii au decis atunci să le acorde socialiștilor 25 de mandate, liberal-democraților - 23 de mandate, comuniștilor - 21 de voturi, democraților - 19 voturi, iar liberalilor -13.

Într-un an, configurația Parlamentului s-a schimbat, iar astăzi cel mai numeros grup parlamentar este cel al… neafiliaților.

Voronin cel părăsit

Cel mai mare perdant al actualei legislaturi este Partidul Comuniștilor. Într-o singură zi, pe 21 decembrie 2015, Vladimir Voronin a pierdut 14 deputați care, la șase ore de la anunțul controversatului Vladimir Plahotniuc că reintră în politică cu o „terapie de șoc”, au declarat că părăsesc grupul parlamentar al comuniștilor. Aceștia au sărit rapid în barca democraților cu care au format o platformă social-democrată și fac parte din actuala majoritate parlamentară care numără 56 de deputați.

Reacția oarecum reținută a lui Vladimir Voronin în ce-i privește pe cei 14 transfugi, care în alte cazuri îi desființa pe cei care alegeau să-l părăsească, i-a făcut pe analiști să întrevadă o înțelegere „pe sub masă” între liderul comuniștilor și Plahotniuc. Astfel, Voronin a rămas să salveze aparențele cu șapte deputați în Parlament.

Leancă a spart gheața

Totuși, primii plecați din fracțiunea cu care au intrat în Parlament au fost liberal-democrații Iurie Leancă și Eugen Carpov. Aceștia s-au despărțit de Vlad Filat la puțin timp după ce Leancă nu a fost ales, în februarie 2015, în calitate de premier, candidatura sa acumulând voturi insuficiente în Parlament. Ulterior, și deputații PLDM Petru Știrbate și Nicolae Juravschi au devenit „independenți”. Independența acestora a ținut numai câteva luni, acum aceștia regăsindu-se în actuala majoritate parlamentară.

Arestul lui Vlad Filat și „mâinile dezlegate” ale deputaților PLDM în lupta pentru depolitizarea instituțiilor statului i-au „speriat” pe șapte deputați liberal-democrați care s-au declarat gata să voteze un premier democrat „pentru stabilitate” în R. Moldova: Ion Balan, Nae-Simion Pleșca, George Mocanu, Mihaela Spătaru, AlionaGoța, Ştefan Creangă şi Vladimir Hotineanu.

Astăzi, PLDM are 12 deputați în Parlament.

Pe rând, în trei partide

Printre primii deputați care și-au părăsit colegii, după ce în campania electorală a strigat „Jos alianța!”, îndemnând să-i voteze pe socialiști, a fost Lidia Lupu.

Aceasta a fost exclusă din fracțiune în vara anului 2015, după ce a participat la înscăunarea unui președinte de raion la Hâncești din partea democraților. Astăzi, Lupu face parte din alianța în care se regăsesc oficiali care au mai guvernat până în 2014 și pe care îi blama atunci. De menționat că democrata de astăzi Lidia Lupu a fost, pe timpul guvernării lui Voronin, o mare activistă comunistă.

Legislatura cu cei mai mulți transfugi

Traseismul politic nu este nou în R. Moldova, dar a început să prindă turații după anul 2001. Recordul îl deține Parlamentul anilor 2005-2009, când 28 de deputați și-au părăsit fracțiunile cu care intraseră în Legislativ.

Atunci, Blocul Moldova Democrată a rămas până la sfârșit cu 13 deputați, deși ajunsese în Parlament cu 36. Și partidul lui Iurie Roșca a ajuns la final de mandat cu jumătate din numărul inițial de deputați.