De 13 ani, FĂRĂ Grigore Vieru. Cele mai frumoase citate pe care ni le-a lăsat moștenire: „Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată”

Astăzi, 18 ianuarie 2022, se împlinesc 13 ani de la trecerea în neființă a poetului național Grigore Vieru, după un accident rutier produs pe 15 ianuarie 2009, aproape de Chișinău.

Poetul se întorcea de la Cahul, unde participase la un simpozion dedicat lui Mihai Eminescu, când automobilul în care se afla s-a ciocnit de un panou publicitar. Șoferul a scăpat cu viață, însă Grigore Vireu s-a stins peste câteva zile pe patul de spital.

Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta, județul Hotin, iar visul său de-o viață a fost Unirea: „Vreau să văd Unirea şi să mor”.

Poetul a fost unul dintre cei mai mari intelectuali ai Basarabiei și unul dintre liderii Mișcării de Eliberare Națională din stânga Prutului. Astăzi, mai multe instituții de învățământ din R. Moldova îi poartă numele, iar casa în care a copilărit poetul din satul Pererâta a fost transformată în muzeu.

CITIȚi și ACASĂ, la Grigore Vieru // „Ani la rând am LĂCRIMAT de fiecare dată când se vorbea despre poet”

Câteva citate celebre pe care ni le-a lăsat drept moștenire poetul Grigore Vieru:

Iubirea

Dacă n-ar fi iubirea, m-aş teme de viaţă.

Poate că, într-adevăr, ochii femeii iubite sunt marginea lumii.

Ochii îs doi şi-s trişti, d-apoi inima, singură?!

Femeia este al cincilea anotimp, în care natura se odihnește, amintindu-și toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toți strugurii toamnei și toate ninsorile iernii.

Țara

Degeaba a venit libertatea, dacă fraţii nu se cunosc între ei.

Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată.

Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul.

Cine nu şi-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a avut-o nicicând sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora.

Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe şi rusul.

E bine să înveţe un popor de la altul, însă nu e bine să înveţe un popor pe altul.

Mama

Mama este începutul tuturor începuturilor.

De ce mai suflu dimineaţa în promoroaca geamului, dacă nu se mai văd prin zăpadă urmele mamei?!

Aș vrea să-mi trăiesc din nou viața, dar numai pentru a o vedea pe mama.

Sunt trei fiinţe pe care nu te poţi supăra: Dumnezeu, mama şi moartea.

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.

Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.