Stiri

Curajul unei mame

Viața bate filmul 21.06.2013 14:13 Vizualizări

1639

Soartă: La 26 de ani are grijă de fiicele ei, una dintre care este grav bolnavă, și de fratele său mai mic. Toți patru locuiesc în condiții de nedescris și abia supraviețuiesc

La cei 26 de ani ai săi, Alina Casian din Vadul lui Vodă, suburbie a capitalei, cunoaște cum e să fii bătut și să adormi flămând pe pragul casei. La poarta obosită de vremi de la o casă bătrânească din localitate, mă aștepta o femeie frumoasă. Părea că are doar 20 de ani. O fetiță zglobie alerga în jurul ei, iar alta îi zâmbea jalnic dintr-un scaun cu rotile.

Alina are doua fetițe – Irinuța de doi anișori și Anișoara de șapte ani. Ea avea 19 ani când a născut primul copil, iar la doar câteva luni s-a despărțit de bărbatul său. Irinuța are un alt tată, următorul concubin al femeii.

Ar putea rămâne fără acoperiș

Împreună cu cele două fiice și fratele său mai mic, Alina locuiește în casa bunicii, care a decedat cu ceva timp în urmă. Femeia nu are vorbe bune pentru tatăl său despre care spune că este alcoolic și i-a părăsit pentru altă femeie. Și mama ei este recăsătorită și locuiește împreună cu noul său soț, neavând timp pentru feciorul său minor de 16 ani, cu atât mai puțin pentru fiică și copilele acesteia.

Deși abia se ține în temelii, geamurile sunt slabe, iar pereții vechi, casa bunicii este singurul adăpost pentru Alina și fetițele ei. Imobilul nu este înregistrat pe numele său, fapt pentru care femeia se teme că oricând poate fi alungată în stradă.

Anișoara, un copil sănătos

Anișoara s-a născut un copil sănătos. Fetița creștea și se dezvolta normal. Totul a început când a fost chemată la medicul de familie pentru a i se administra un vaccin, zice femeia.

„Eram încă tânără atunci, aveam 19 ani și nu prea știam când se pun vaccinurile la bebeluși. Fetița mea avea doar patru luni, iar eu le-am zis medicilor că este prea devreme pentru vaccinuri. Ea era slăbită și mă gândeam să-i pun mai târziu toate vaccinurile. Medicul de familie a strigat la mine și mi-a zis că el știe mai bine ce trebuie și ce nu trebuie”, ni se destăinuie femeia.

A paralizat-o

Din momentul când a primit acel vaccin, viața Anișoarei a fost schimbată în totalitate. Nu și-a mai putut mișca piciorușul stâng și spatele și nici nu a ajuns să rostească cuvântul „mama”. Tot mai des cădea pe partea stângă, unde i-a fost pus vaccinul și nu avea putere să se stăpânească.

„Aveam un copil sănătos și vesel. Am mers la policlinică, chiar dacă am insistat să nu i se administreze vaccinul. L-a primit în piciorul stâng. Copilul nu a fost pregătit. Tot drumul a plâns, noaptea striga, avea friguri și tremura. Trei zile nu s-a odihnit deloc. După ce am mers cu ea la medicul neuropatolog, acesta mi-a explicat că totul este de la acel vaccin, care trebuia pus când fetița avea să împlinească măcar jumătate de an. M-am certat cu ei, le-am cerut explicații, dar degeaba. Pediatrul mi-a zis că mai sunt așa cazuri. Comisia de medici însă a scris în actele copilului precum că așa bolnav s-a născut”, își amintește Alina.

Nu vorbește, nu merge și stă în scutece la șapte ani

Anișoara are acum șapte ani. Deși zâmbește imediat ce intră cineva în ogradă și vrea să sară de pe pat, fetița suferă de anorexie, nu poate merge și nici vorbi. Abia de scoate câteva sunete. Percepe și înțelege tot ce i se spune, nu poate însă să răspundă, doar prin semne arată câte ceva. Din cauza aceasta poartă și scutece. A fost diagnosticată cu paralizie cerebrală infantilă, iar în următoarele luni ale acestui an fetița urmează să fie examinată din nou. Mai mult timp a fost internată în spitale, a urmat tratamente, dar fără niciun rezultat. I-a fost determinat grad de invaliditate pe un termen de zece ani.

Dormea afară cu un copil în brațe

Tatăl Anișoarei nu a mai vizitat-o de mult. Niciun ajutor pentru mamă. S-au luat din dragoste. Tânărul era din Chișinău, dar s-au cunoscut în Vadul lui Vodă. S-au mutat în casa unde locuia Alina, împreuna cu mama și fratele acesteia. La doar câteva luni după nașterea Anișoarei, bărbatul a început să manifeste un comportament din ce în ce mai violent. Nu lucra nicăieri, toți banii agonisiți îi cheltuia pentru țigări și alcool, iar seara venea acasă și își bătea nevasta. De multe ori se trezea la miezul nopții și striga prin casă, iar femeia era nevoită să doarmă afară cu copilul. Într-o noapte a încercat să o omoare în timp ce dormea, iar a doua zi Alina l-a alungat de acasă.

Găsit în grădină cu ștreangul la gât

Bărbatul nu își vedea rostul în altă parte, chiar dacă nu avea nicio grijă pentru femeie și copil. „Venea beat în fiecare seară. De multe ori îmi arunca farfuriile pe jos. Nu puteam rezista lângă el, ieșeam afară și dormeam. M-a lovit tare într-o seară, dar apoi a stat toată noaptea în genunchi cerându-și iertare. I-am zis că până aici a fost. A doua zi, și-a luat rămas bun de la fetiță. Eram cu gândul că a plecat, când peste puțin timp intru în grădină și îl văd legat de un copac. Credeam că moare. L-am dat jos de acolo, am chemat ambulanța și a fost salvat. I-am spus că nu vreau să-l mai văd. De atunci nu a mai dat semne de viață”, mărturisește femeia.

Trăiesc doar din ajutoare sociale

Alina nu poate să se angajeze în câmpul muncii. Nu are cu cine-și lăsa fiicele. Trăiește doar din banii primiți drept ajutor social. Mamă-sa i-a spus că trebuie să se descurce singură și foarte rar îi pășește pragul casei. Actualul asistent social din localitate este cel care o sprijină cel mai mult. A ajutat-o cu perfectarea actelor pentru a o înregistra pe Anișoara la un centru de reabilitare. Este susținută de organizații neguvernamentale, ceea ce îi oferă putere și speranță tinerei mame.

I-au spus că fetița va merge

Alina se gândea să-și dea fetița la un internat. Nu mai avea puteri să îi poarte de grijă. În scurt timp, însă, și-a revenit. Chiar dacă e grav bolnavă și îi este foarte greu, femeia spune că nu își va părăsi niciodată fetița. Crede că va merge. Alina a fost și pe la ghicitoare. I-au spus că Anișoara va avea ani de durere și chin, dar va merge.

„Nu pot să o las, este copilul meu. Acum așteptăm să trecem analizele și să văd care e situația. Poate fi nevoie și de operație sau tratament, dar important e să o văd pe picioare”, oftează din greu femeia.

Daniela Hadei

Autor: