Cum afectează schimbarea la ora de vară corpul și creierul: Ce știm până acum, conform specialiștilor

Trecerea la ora de vară este o practică întâlnită în multe părți ale lumii, însă impactul acestei schimbări asupra sănătății este mult mai complex decât pare la prima vedere. În fiecare primăvară, ceasurile sunt mutate cu o oră înainte, oferind mai multă lumină seara, dar reducând perioada de somn de care au parte mulți oameni. Conform cercetătorilor, acest decalaj orar aparent nesemnificativ poate avea efecte notabile asupra corpului și minții noastre, scrie BBC.

Deși ora de vară a fost introdusă inițial pentru a economisi energie, cercetările recente sugerează că beneficiile nu sunt deloc atât de clare pe cât s-ar crede. În schimb, perturbările cauzate de modificarea ritmului circadian, acea „ceasornicărie” internă a corpului, pot duce la o serie de efecte nedorite.

Sistemul nostru biologic este reglat de ritmul circadian, care funcționează în strânsă legătură cu ciclurile naturale ale luminii și întunericului. Această reglare determină eliberarea hormonilor care ne țin treji pe timpul zilei și ne induc somnul noaptea. Atunci când ora de trezire și de culcare sunt modificate brusc, corpul are nevoie de timp pentru a se ajusta. În această perioadă de adaptare, mulți oameni pot resimți o stare de oboseală accentuată, o capacitate de concentrare scăzută și chiar o agravare a unor probleme de sănătate preexistente.

Studiile indică faptul că trecerea la ora de vară poate duce la creșterea riscului de probleme cardiovasculare, precum infarctul miocardic. De exemplu, datele arată o creștere de 24% a vizitelor la spital pentru atacuri de cord imediat după introducerea orei de vară, în timp ce, toamna, când ceasurile revin la timpul standard, numărul acestora scade cu 21%. Cercetătorii atribuie aceste fluctuații modificărilor în ciclul de somn, nivelurilor crescute de stres și modificărilor hormonale.

Pe lângă problemele de sănătate fizică, schimbarea orei poate contribui și la tulburări ale stării de spirit. Lipsa somnului și ritmurile circadiene perturbate sunt legate de creșterea simptomelor de anxietate și depresie, iar unele cercetări indică chiar o creștere temporară a ratei de sinucideri imediat după trecerea la ora de vară.

O altă consecință semnificativă este creșterea numărului de accidente rutiere. Oboseala acumulată și reducerea vizibilității contribuie la o creștere de aproximativ 6% a accidentelor de mașină în săptămâna care urmează trecerii la ora de vară. De asemenea, studii desfășurate în medii de lucru, cum ar fi mineritul, au arătat o creștere a accidentelor și a severității acestora imediat după schimbarea orei.

În ceea ce privește productivitatea, muncitorii tind să fie mai puțin eficienți în primele zile după ajustarea orei, pierzând, în medie, aproximativ 40 de minute de somn pe noapte. Această pierdere cumulativă duce la scăderea randamentului și la o concentrare mai slabă la locul de muncă.

Schimbarea la ora de vară, deși aparent banală, poate avea efecte profunde asupra sănătății fizice și mentale. De la perturbarea ritmurilor circadiene, la creșterea riscului de probleme cardiovasculare, accidente și scăderea productivității, acest proces are implicații serioase pentru milioane de oameni. Deși mai sunt necesare cercetări pentru a înțelege pe deplin aceste efecte, mesajul specialiștilor este clar: impactul asupra sănătății trebuie cântărit cu atenție, iar deciziile privind continuarea sau eliminarea acestei practici ar trebui să se bazeze pe dovezi solide.

Anul acesta, ceasul se va da înainte cu o oră în noaptea de sâmbătă, 29 martie 2025, spre duminică, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puţin cu o oră.