Conducta Nord Stream 2, aproape finalizată, deși un subcontractor și-a suspendat lucrările în urma sancțiunilor SUA: Nord Stream 2, condus de un fost agent Stasi, prieten al lui Putin

Consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat luni că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa, după ce un important subcontractor şi-a suspendat lucrările ca reacţie la sancţiunile americane, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Ca o primă consecinţă a acestor sancţiuni, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare, informează Politico Europe.

Cu toate acestea, restul companiilor care participă la construcţia gazoductului Nord Stream 2 au anunţat sâmbătă că intenţionează să finalizeze, în cel mai scurt timp posibil, acest proiect destinat să crească livrările de gaze naturale ruseşti spre Europa, dar nu au oferit alte detalii.

Proiectul, în valoare de peste 10 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2, iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue.

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat vineri legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în miezul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa, informează AFP.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului.

Conducta Nord Stream 2 era preconizată să devină operaţională la finele lui 2019, însă numeroase obstacole au împiedicat până acum finalizarea proiectului. Proiectul, finalizat în proporție de 87%, a mai depășit un hop în urmă cu două luni după ce blocajul impus de Agenția din domeniul energiei din Danemarca, țară a căror apre sunt traversate de această conductă, a fost ridicat, iar lucrările accelerate. Totuși, acest aspect, alături de sancţiunile SUA, riscă să întârzie punerea în funcţiune a gazoductului la sfârșitul anului.

Menționăm că Matthias Warnig, în vârstă de 64 de ani, directorul general al companiei Nord Stream 2 AG, operatorul gazoductului Nord Stream-2, a fost în trecut spion al poliției politice est-germane Stasi, scrie publicația germană Der Standart.

Potrivit articolului, agentul cu nume de cod „Arthur”, ca lucra la Misiunea Comerciala a RDG din Dusseldorf, a spionat companiile din Germania de Vest în favoarea Berlinului de Est.

Originar din Altteburn, în Brandenburg, Warnig a studiat la Universitatea de Economie din Berlinul de Est. „Din 1981 până în 1990, Matthias Warnig a ocupat diferite funcții în guvernul RDG, în special în Ministerul Comerțului Exterior și în Cabinetul de Miniștri”, potrivit site-ului Nord Stream 2.

În 1990, Warnig s-a angajat la Dresdner Bank care, în 1991, și-a deschis reprezentanta la Sankt Petersburg. La acel moment, actualul președinte al rus, Vladimir Putin, era funcționar în primarie responsabil pentru relațiile externe.

Cei doi foști agenți ai serviciilor secrete prietene – Putin a fost spion KGB la Dresda – au devenit imedat prieteni, spune articolul. Atunci când soția lui Putin, Liudmila, a suferit un accident grav în 1993, Warnig l-a ajutat pe Putin sa-si interneze si opereze sotia în Germania, pe banii Dresdner Bank.

Din 2006, Warnig a fost numit sef al Nord Stream, primul gazoduct construit de Rusia peste Marea Baltică. De asemenea, Warnig este membru al consiliilor de supraveghere ale operatorului conductei Transneft, al băncii rusești de stat VTB și al gigantului petrolier Rosneft. De asemenea, membru al consiliului de administrație al Gazprom Schweiz AG.

În 2012, Putin i-a acordat „Ordinul de Onoare”. Warnig deține un apartament la Moscova, desi el locuiește cu a doua sa soție în Baden-Württemberg.