COMORILE din beciul de la Durlești

Conserve // Valeriu și Aurica Braga din Durlești luptă să-și pună pe picioare o afacere din pregătirea conservelor după rețete unice, culese de la bunei și străbunei

Când era încă un puștan, dar cel mai mare dintre copiii familiei, Valeriu Braga stătea ore în șir pentru a urmări cum mama sa conserva murături, compoturi și dulcețuri și nu a trebuit mult ca interesul să se transforme în pasiune. Valeriu Braga povestește că este foarte mândru că și soției sale, Aurica, îi place tot atât de mult să prepare conserve pentru iarnă și să experimenteze rețete noi.

Nu s-au gândit ca murăturile să le aducă bani

Nu s-au gândit până acum ca murăturile din beci să le aducă bani, se mulțumeau cu faptul că prietenii și rudele apreciau bunătățile scoase pe masă. „Primeam o satisfacție deosebită când vedeam toate rudele și prietenii în jurul mesei, iar noi așezam pe masă salate, ghiveci sau murături și laudele nu conteneau. Totul s-a schimbat când am decis să fac și eu agricultură. Mă gândeam că așa voi putea să vând legume ca să fac un ban, iar o parte din ele să o folosesc la conserve”, își amintește gospodarul.

Astfel, pe o suprafață de 3,5 hectare, au cultivat în acest an toate tipurile de legume și roada i-a bucurat la culme pe cei doi soți, însă nu a fost să țină mult fericirea. „Când am ajuns să vând, am rămas șocat. Niște roșii și castraveți de la care nu-ți puteai lua ochii trebuia să le dau pe degeaba. Piața era plină de intermediari care vindeau la prețuri cu mult mai mari decât cele pe care ni le oferă nouă, iar agricultorii stăteau ca niște cerșetori și se rugau să le fie luată marfa pe prețuri de nimic. Atunci i-am zis soției: Aurica, încărcăm totul și mergem acasă”, zice agricultorul cu un zâmbet amar.

„Am cules rețetele cum poeții culegeau folclorul”

De aici a început totul. Au decis să găsească o altă soluție pentru ca investițiile în agricultură să fie valorificate în alt mod. Răspunsul a fost găsit în pasiunea lor. Aurica Braga ne arată cu mare grijă un caiet vechi, cu foile îngălbenite și spune că este ca o condică veche cu rețete de mult uitate. Pentru unele rețete a trebuit chiar să plătească. „Tot ceea ce pregătim noi este ca la mama acasă, fără lucru mecanizat și fără conservanți artificiali. Rețetele le-am cules de la bunei și străbunei, oameni bătrâni din sat. Sunt metode utilizate doar de noi și rețete unice în toată Republica Moldova. Am cules rețetele cum poeții culegeau folclorul pe vremuri”, spune cu mândrie gospodina casei.

Secretul conservelor de calitate

Prune marinate, salate din gogoșari sau vânătă, legume pentru borș, rădăcină de pătrunjel marinat, roșii cherry marinate, varză murată cu sfeclă roșie, morcovi și conopidă sunt doar câteva dintre deliciile din borcanele așezate frumos pe rafturile din beciul soților Braga. Ei spun că succesul afacerii ține de pregătirea murăturilor diversificate și de calitate, iar principalul este să fie respectate proporțiile. „Avem vreo 12 tone de murături și peste o tonă de legume marinate, nu am calculat încă dulcețurile și compoturile. Prețurile nu sunt stabile, fiindcă vindem doar la persoane cunoscute care achită cât pot, dar suntem mulțumiți. Avem deja propuneri din partea restaurantelor și marketurilor din capitală, dar mai avem un pic până obținem toate certificatele. Am toată încrederea că va fi o afacere de succes, pentru că nu cred că este concurență pe această piață. Murături ca la moldoveni nu găsești nicăieri”, se arată convins Valeriu Braga.

Investițiile în afacere s-au ridicat la 200 de mii de lei, însă familia Braga susține că „se merită”. Soții Braga îndeamnă agricultorii să se orienteze spre alte segmente, fiindcă agricultura practicată în mod tradițional nu este profitabilă și spun că s-au convins deja că pasiunea poate deveni o afacere de succes.

Cele mai bune condiții pentru păstrarea murăturilor

Prin murare se pot conserva aproape toate tipurile de legume, factorul conservant fiind acidul lactic rezultat în urma procesului de fermentare. Murăturile de calitate se pregătesc doar din legume nealterate, culese chiar în ziua respectivă sau cu o zi înainte. Începând din a treia și până în a șasea zi, murăturile se țin la temperaturi mai ridicate de 18-23°C, care favorizează dezvoltarea rapidă a bacteriilor lactice. După aceasta, pentru 8-10 zile se vor păstra la o temperatură de 12°C. Dacă murăturile au făcut „floare” drept urmare a scăderii acidului lactic, se înlocuiește zeama cu sărămură nouă. Murăturile se păstrează în pivnițe sau cămări bine aerisite, la o temperatură ideală de 10°C.