Circul din Chişinău // Tristețea clovnilor

protv.md

Constatare // Artiştii noştri sunt mai mult cunoscuţi şi apreciaţi peste hotare, decât în R. Moldova

După zece ani de antract, Circul din Chişinău şi-a redeschis activitatea cu un spectacol de sărbătorile de iarnă, cu genericul „Duba şi Buba, într-o călătorie în jurul lumii”. În aceşti zece ani, din cauza lipsei unui loc de muncă, artiştii au fost plecaţi care şi încotro peste hotare, activând în diverse circuri ale lumii şi supravieţuind pe cont propriu. Echilibrişti, jonglori, acrobaţi, iluzionişti, gimnaşti, dresori şi clovni veseli – toţi au întâmpinat cu bucurie această posibilitate de a reveni acasă şi de a juca pentru publicul de aici.

Cândva, circul era un simbol al oraşului Chişinău, datorită amplasării şi arhitecturii clădirii, dar şi a activităţii pe care o desfăşura. Astăzi, ruina în care s-a transformat este simbolul unei tranziţii nereuşite. Au existat în toţi aceşti ani tentative de privatizare şi iniţiative de resuscitare a acestei instituţii, dar acestea nu s-au soldat cu un rezultat.

Un nou început

„Acum încercăm să adunăm toată echipa acasă”, ne-a mărturisit directorul general al Circului din Chişinău, Andrei Locoman. „Manejul mic, fostul manej de repetiţii, a intrat într-o reparaţie capitală, într-o reamenajare şi, din luna iunie, vom avea deja programe de circ la noi acasă”, zice Locoman. Foştii artişti ai Circului au fost contactaţi în străinătate şi convinşi să revină în R. Moldova, deoarece, în opinia directorului general, „avem spectator, avem pentru cine lucra, avem un circ care trebuie să-l reanimăm mână de la mână şi să ne facem meseria acasă”.

Igor Cemortan, căruia îi aparţine regia spectacolului „Duba şi Buba, într-o călătorie în jurul lumii”, a colindat toată Rusia, toată Ucraina, în calitate de regizor de circ şi de fiecare dată a revenit acasă pentru că „îl ţin foarte multe lucruri aici”. „Problema nu este în artişti sau în idei interesante pentru spectacole. De acestea nu ducem lipsă. Cel mai important e să avem un spaţiu special pentru această activitate”, e de părere regizorul.

Dat fiind faptul că reprezentaţiile actuale ale Circului au loc în incinta Centrului „Moldexpo”, iar condiţiile tehnice ale pavilionului nu permit demonstrarea unor numere de gimnastică de acrobaţie, de acrobaţii aeriene, Andrei Locoman ne asigură că în incinta manejului mic al circului „vor fi posibilităţi tehnice care să permită şi să cuprindă toate genurile de artă ale circului”. „Să dea Domnul, cine ştie, poate în scut timp după deschidere, vom reanima şi arena mare”, şi-a exprimat Domnia Sa optimismul în legătură cu viitorul instituţiei pe care o conduce.

„Acasă este... acasă”

Duba şi Buba (alias Ianoş Negruţa şi Veaceslav Iacovlev) şi-au început activitatea de artişti comici la Circul din Chişinău, dar, odată ce acesta a intrat în inactivitate, au plecat peste hotare. „Ne-am plimbat prin lume!”, îmi vor spune într-o veselie specifică clovnilor, privind în retrospectiva ultimilor zece ani. Au colindat Franţa, Germania, China, Japonia şi alte ţări. „Am venit să-mi schimb paşaportul, pentru că nu mai aveam foi goale unde să-mi pun viza. Când colo, aici ni se propune să facem reprezentaţii de circ. Suntem foarte bucuroşi de această posibilitate. Oriunde am fost prin lume, eram întrebaţi: Băieţi, da’ ce-i cu circul vostru, că era cel mai bun circ?”, susţine Ianoş Negruţa.

Remunerarea în R. Moldova nu ţine comparaţia cu cea din circurile de peste hotare, aceasta fiind, în primul rând, condiţionată de preţul biletelor. Spre exemplu, costul unui bilet la o reprezentaţie a Circului du Soleil din China este de 100 de dolari. Cu toate acestea, Duba şi Buba ar rămâne acasă dacă ar avea un spaţiu în care să activeze: „Dacă Circul din Chişinău se redeschide, rămânem aici cu mare plăcere. Acasă este... acasă. Aici e spectatorul nostru. Aici facem umorul pe care îl înţelege spectatorul nostru”.

Clovni apreciaţi în lume

Clovnii noştri sunt puşi în situaţia să anime atmosfera, să se facă înţeleşi în glumele lor şi să stârnească râsul unui public străin, cu o altă cultură, o altă percepţie a esteticului. „Suntem impuşi de situaţie să ne acomodăm”, afirmă Veaceslav Iacovlev. În acest scop, clovnii Duba şi Buba analizează psihologia publicului în faţa căruia urmează să evolueze: la ce reacţionează acesta, ce motive îl fac să râdă şi, în funcție de aceasta, îşi regizează situaţiile comice. Bunăoară, în comparaţie cu spectatorii din China care, din spusele clovnilor, „râd de orice”, „numai te văd şi râd”, „numai te văd şi sunt bucuroşi”, publicul din R. Moldova e mai rezervat. În cazul lui, e nevoie să alegi minuţios glumele, dar în schimb, „dacă a zâmbit, zâmbetul lui e foarte preţios”, susţine Ianoş Negruţa.

Recent, Duba şi Buba au concurat la un Festival-concurs Internaţional de Circ din China, la care au participat 14 ţări, şi au luat Premiul „Simpatia publicului”.

Animale dresate

Dresorii de pisici Ion şi Liuba Dascăl au lucrat şi ei peste hotare în ultimii zece ani: în Suedia, Danemarca, Franţa, Ucraina, Germania şi în alte ţări. Chiar dacă au evoluat pe arene străine, au făcut-o de fiecare dată în costume naţionale, pe muzică naţională, pentru că aceasta era şi cererea administratorilor de circ din ţările respective. „Cu părere de rău, peste hotare ne ştiu mai bine decât la baștină. Pe moment, trebuia să fim în Egipt, dar am refuzat pentru că ni s-a propus să evoluăm aici. Tragem nădejde că o să se reanimeze Circul şi o să lucrăm acasă”, afirmă Ion Dascăl.

Din mărturisirile clovnilor Duba şi Buba, în circurile din China animalele sunt exploatate, ţinute în condiţii mizere şi văzute doar ca o sursă de făcut bani. Pisicile familiei Dascăl se bucură însă de o viaţă onorabilă. „Pisicile acestea trăiesc mai bine decât noi. Când mergem dintr-un oraş în altul, prin turnee, mai întâi ne gândim la ele: să le hrănim, să le facem curat, să le îngrijim şi pe urmă la noi”, susţine Ion Dascăl. Costumaţia şi întreţinerea felinelor este pe contul dresorilor. Aceştia, în lipsa unui spaţiu funcţional în incinta circului, le cresc acasă.