Ciolacu, Lasconi, Bolojan, EXCLUȘI de pe lista candidatului comun la prezidenţiale. Ar putea fi un independent din afara partidelor

Preşedinţii partidelor politice din coaliţie sunt excluşi de pe lista candidatului comun la prezidenţiale, au declarat surse politice pentru Observator. În plus, se vor face sondaje pentru stabilirea profilului candidatului.

La întâlnirea de marţi seara, reprezentanţii partidelor din Coaliţie au discutat la nivel de principiu să nu fie candidat comun niciunul dintre cei de la masă, adică nici Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Ilie Bolojan şi s-a făcut consens pe asta.

Totodată, Lasconi s-a autopropus candidat la prezidenţiale, spunând că a intrat în Turul 2, că a luat 1,7 milioane de voturi. A fost ascultată de partenerii de discuţie, însă doar atât. S-a vehiculat şi faptul că ar putea fi un independent - cineva din afara partidelor.

Tot în cadrul discuţilor coaliţiei nu s-au avansat nume de prezidenţiabil şi nici de premier. Însă PSD a câştigat alegerile parlamentare şi e normal să dea premierul. Va fi „un guvern mai suplu” - ministere mai puţine, mai spun sursele Observatornews.ro.

Formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun proeuropean la alegerile prezidențiale.

PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale anunță, marți seară, într-un comunicat de presă comun, „angajamentul ferm pentru formarea unei majorități proeuropene în Parlamentul României, a unui guvern proeuropean și susținerea unui posibil candidat comun proeuropean la alegerile prezidențiale".

Partidele precizează că, în cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecută, au fost discutate câteva priorități esențiale. În primul rând s-a discutat despre începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern proeuropean.

„În zilele următoare, cele patru partide și reprezentanții Minorităților Naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României. Astfel, părțile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare și grupuri de lucru pe domenii de activitate", au transmis partidele.

Acestea anunță că au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.

De asemenea, s-a convenit creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.

„Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele proeuropene își asumă această responsabilitate. Partidele proeuropene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean", se mai arată în comunicatul de presă.

Societatea civilă, prin cea mai puternică voce - Grupul pentru Dialog Social (GDS), face apel la partidele proeuropene să propună un candidat unic la alegerile prezidenţiale.

GDS consideră că doar printr-o asemenea mişcare poate fi rezolvată criza politică în care a intrat România după ce CCR a anulat alegerile prezidenţiale, o decizie fără precedent în ţara noastră.

„Grupul pentru Dialog Social, având în vedere criza politică fără precedent declanşată de imixtiunea Rusiei în alegerile prezidenţiale, solicită tuturor partidelor proeuropene să susţină un candidat unic la preşedinţia României. Apelul GDS se adresează atât partidelor proeuropene intrate în Parlament în urma alegerilor recente (PSD, PNL, USR, UDMR), cât şi celor care nu au trecut peste pragul parlamentar (SENS, REPER, DREPT, Forţa Dreptei, PMP).

Având în vederea uşurinţa cu care acest război hibrid a luat prin surprindere instituţiile statului care ar fi trebuit să asigure corectitudinea votului, GDS consideră că divizarea voturilor proeuropene între mai mulţi candidaţi pentru preşedinţie e realmente un pericol existenţial pentru România. Cu o treime din Parlament deja câştigată de partide extremiste şi proruse, România europeană ar fi pur şi simplu anihilată dacă şi instituţia prezidenţială ar fi capturată de forţe proruse şi anti-europene", se arată în comunicat.