​Ce se ascunde în spatele „prieteniei” dintre Trump și Putin. Explicația unui cercetător în domeniul propagandei

Prietenia președintelui american Donald Trump cu dictatorul rus Vladimir Putin nu este ceea ce pare. De fapt, această legătură ar putea ascunde o strategie bine calculată: exploatarea propagandei ruse pentru a-i aduce un avantaj personal. Într-un interviu exclusiv acordat publicației ucrainene Zerkalo Nedeli, istoricul și expertul în propagandă Jade McGlynn, cercetător la Universitatea Oxford și la King's College din Londra, avertizează Europa că sprijinul american va dispărea mult mai repede decât se crede.

Comentând despre relația dintre Trump și Putin, McGlynn nu are nicio îndoială că președintele american nu crede cu adevărat în ceea ce spune despre Rusia. „Trump este extrem de imprevizibil”, mărturisește istoricul, „și, deși discursul său electoral nu a fost nici pe departe compatibil cu propagandele rusești, acum se folosește de aceste mesaje pentru a pune presiune pe Ucraina. Este evident că îl înfurie faptul că ucrainenii nu sunt dispuși să cedeze în fața tuturor cerințelor sale. Ca un adolescent care își crește miza în fața unui adversar mai slab, Trump ridică tensiunea pentru a-și atinge scopurile.”

McGlynn subliniază că acest comportament nu este doar riscant pentru Ucraina, dar ar putea avea și efecte devastatoare asupra întregii Europe, transmite ziare.com. Dacă Putin nu va fi tras la răspundere pentru crimele de război din Ucraina, consecințele vor fi catastrofale, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele baltice și, într-un final, pentru întreaga lume liberă.

„Propaganda nu funcționează doar prin repetiție, ci și prin manipularea emoțiilor și a încrederii în sursa mesajului”, explică McGlynn. În viziunea sa, propaganda rusă este extrem de eficientă în Rusia, unde statul cultivă un sentiment puternic de superioritate față de Ucraina și de dispreț față de Occident. „Dacă nu crezi în adevărul unei informații, propaganda reușește să te convingă că nu vei afla niciodată «adevărul complet»”, afirmă expertul, explicând astfel cum funcționează îndoiala sistematică în crearea unei realități alternative.

De asemenea, McGlynn subliniază că, în fața unei emoții de privare tot mai acute resimțite de oamenii din multe țări, propaganda rezonează puternic. „Dacă reușești să exploatezi acest sentiment de privare, poți să câștigi încrederea celor mai mulți oameni. Așadar, în fața propagandei, nu mai e vorba de fapte, ci de manipularea sentimentelor și de construirea unei narațiuni care să răspundă unei realități emoționale.”

Privind spre viitor, McGlynn trage un semnal de alarmă cu privire la viitorul democrației liberale, sugerând că acesta depinde de capacitatea instituțiilor internaționale de a se adapta. „Dacă nu schimbăm nimic, democrațiile liberale vor înceta să existe. Așa cum Ucraina a fost pusă să aleagă între supraviețuirea ca stat și cedarea în fața imperiului rus, Europa și Marea Britanie se află în fața aceleași dileme. Fie acționăm, fie vom asista la dispariția unui ideal democratic”, subliniază istoricul.

În acest context, McGlynn avertizează că Ucraina nu doar că riscă să piardă oameni și teritorii, dar ar putea să-și piardă și credința în justiție, ceea ce ar avea un impact devastator asupra unității naționale. „Această scindare ar fi o victorie pentru Rusia. Rusia va exploata orice dezbinare pentru a câștiga războiul psihologic, iar acest lucru va duce la un haos extrem în societatea ucraineană, dar și în Europa”, mai spune ea.

McGlynn argumentează că majoritatea rușilor nu doresc cu adevărat o democrație liberală.

„În Rusia nu există o opoziție reală. Chiar și intelectualii sau disidenții precum Vladimir Kara-Murza nu sunt reprezentativi pentru o schimbare reală în societatea rusă. Puțini ruși sunt dispuși să renunțe la mitul victoriei asupra Occidentului și la ideea de superioritate a imperiului rus. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm”, afirmă cercetătoarea britanică.

Ea subliniază că mișcările anarhiste din Rusia, deși există, sunt extrem de marginale și nu pot constitui un factor de schimbare semnificativ în Rusia actuală. „Sunt foarte puțini cei care vor o schimbare reală, iar cei care au părăsit Rusia nu sunt neapărat dispuși să lupte pentru o democrație veritabilă. Fără o schimbare fundamentală în mentalitatea colectivă, nu vor avea o societate sănătoasă.”

În final, McGlynn vorbește și despre proliferarea nucleară, subliniind că politica administrației Biden față de amenințările nucleare ale lui Putin a deschis o cale periculoasă. „Aceasta va face multe țări mici să creadă că singura lor șansă de a supraviețui într-o lume multipolară este să dobândească armament nuclear sau să formeze alianțe militare puternice”, spune McGlynn. În opinia sa, Putin ar putea avea dreptate în calculele sale privind folosirea forței brute pentru a-și impune voința, iar acest lucru ar putea avea repercusiuni grave asupra echilibrului global de putere, cu China ca mare câștigătoare din această instabilitate.

McGlynn avertizează că unica modalitate de a înfrunta aceste amenințări și de a combate propaganda rusă este prin mobilizarea și unitatea țărilor occidentale, începând cu sprijinul pentru Ucraina și recunoașterea curajului și suveranității acesteia. „Ucraina rezistă de trei ani în fața unui inamic extrem de periculos. Acest lucru trebuie apreciat și susținut, pentru că este fundamentul luptei împotriva manipulării rusești care amenință nu doar Ucraina, ci întreaga Europă.”