Ce afecțiuni neurologice provoacă COVID-19. „Mortalitatea la cei care au avut una sau mai multe manifestări neurologice a fost de 27%”

Deficitele neurologice cauzate de boala COVID-19, care au fost raportate pentru prima dată în primele luni ale anului 2020, continuă să intrige neurologii și profesioniștii din domeniul sănătății din întreaga lume. Potrivit a două noi studii publicate în revista Nature, afecțiunile neurologice se manifestă din ce în ce mai frecvent, iar specialiștii care studiază impactul virusului SARS-CoV-2 asupra creierului, maduvei spinarii, muschilor și nervilor se așteaptă să crească povara morbidității și mortalității la pacienți atunci când aceștia intră în fazele acute și cronice ale COVID-19, informează Digi24.ro.

Pandemia de coronavirus, cauzată de virusul SARS-CoV-2, a afectat oameni din toate categoriile sociale, impunând o povară colosală asupra medicilor și copleșind sistemele de sănătate din multe țări. În ciuda raportărilor multiple privind deficite neurologice la pacienții cu COVID-19 din întreaga lume, impactul precis al acestor manifestări nu este cunoscut pe deplin. Însă două noi studii au încercat să abordeze această problemă.

Analizând datele din 55 de țări, cercetătorii au identificat 41 de manifestări neurologice care pot apărea în legătură cu COVID-19. Conform unei meta-analize, care s-a bazat pe testarea asocierii indicilor neurologici cu severitatea bolii și mortalitatea la pacienții infectați, s-a ajuns la concluzia că până la o treime dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezintă cel puțin o afecțiune neurologică.

S-au observat diferențe în prevalența diferitelor simptome neurologice la categoria de populație cu vârsta de 60 de ani sau mai mult și la tineri cu vârsta mai mică de 18 ani. Confuzia acută sau delirul, oboseala și mialgia (durere musculară care apare după eforturi fizice mari sau în diferite boli) au fost observate de cercetători ca fiind afecțiunile neurologice care domină categoria oamenilor în vârstă de peste 60 de ani.

La pacienții cu vârsta sub 18 ani infectați cu COVID-19, cele mai frecvente simptome neurologice au fost afectarea mirosului și/sau a gustului, precum și durerea de cap. Convulsiile au fost, de asemenea, observate la un anumit număr de persoane din această categorie. În mod alarmant, mortalitatea la pacienții cu COVID-19 care au avut una sau mai multe manifestări neurologice a fost de 27% și a fost deosebit de ridicată la pacienții cu vârsta de 60 de ani sau mai mult. Totodată, cercetătorii au descoperit că 1,2% din persoanele care au sau au avut COVID-19 se află în riscul de a face un accident vascular cerebral (AVC), față de doar 0,2%, procentul la care sunt predispuși la un AVC pacienții bolnavi de gripă sezonieră.

În cel de-al doilea studiu, cercetătorii au evaluat frecvența anticorpilor împotriva proteinei spike a SARS-CoV-2 în probe de ser de la 556 de pacienți, care au fost supuși testării anticorpilor neuronali ca parte a evaluării diagnostice pentru encefalită autoimună. 3% din acești pacienți au fost testați pozitiv pentru anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Totodată, cercetătorii au descoperit că, în general, numărul persoanelor cu encefalită autoimună post-COVID-19 a fost scăzut, reprezentând doar 0,05% dintre pacienții cu diagnostice legate de COVID-19.

La puținii pacienți care au dezvoltat encefalită autoimună în urma infecției cu SARS-CoV-2, manifestările neurologice au inclus convulsii, tulburări de dispoziție, delir și ataxie (incapacitatea de a coordona activitatea musculară în timpul mișcării voluntare), uneori însoțite de constatări anormale la RMN cerebral.

Din punct de vedere profilactic (mijloac de apărare a organismului împotriva bolilor) și terapeutic, manifestările neurologice ale COVID-19 ridică mai multe întrebări:

• Deficitele neurologice observate reflectă cu adevărat leziuni neuronale?
• Ce mecanisme sunt implicate în deteriorarea neuronală a unui pacient cu COVID-19?
• Dizabilitățile cauzate de deficitele neurologice vor continua să progreseze dacă infectarea cu SARS-CoV-2 durează mai mult?
• Există mijloace disponibile pentru a reduce impactul afecțiunilor neurologice în momentul în care o persoană are COVID-19?

Leziunile musculare scheletice, oboseala, slăbiciunea, durerile de cap și incapacitatea de concentrare sunt unele dintre numeroasele plângeri clinice ale pacienților cu COVID-19, care ar putea fi de origine non-neurală.

Cercetătorii subliniază în studiile lor că ar trebui pus mai mult accent pe caracteristicile clinice, cum ar fi recentele modificări cognitive persistente care implică memorie și raționament după un diagnostic de COVID-19: convulsii care nu pot fi explicate prin alte cauze, paralizii ale nervilor cranieni, tulburări ale mirosului și gustului ori tulburări de conștiență.



Imagine sugestivă cu virusul SARS-CoV-2, care pătrunde în organism prin sistemul olfactiv. Foto: Getty Images

Continuarea AICI.