Roada din acest an: Cartofi MULȚI și IEFTINI

PIERDERI // Sătenii din Corjeuți, Briceni, unde „cultura rege” este cartoful, susțin că prețurile de trei ori mai mici la recolta bogată din acest an le-au tăiat din încrederea pe care o aveau

Unul dintre producătorii din satul Corjeuți, raionul Briceni, Ion Iasan, cultivă cartofi încă din 1998 și spune că a depus mult suflet ca să ajungă să fie în rând cu toți marii producători din sat. „Nu am o suprafață mare cultivată cu această cultură. Este vorba de vreo zece hectare, iar la noi sunt și din cei care au peste o sută de hectare. Oricum, am muncit mult ca să semănăm numai soiuri olandeze și am avut grijă ca de ochii din cap de această cultură, care, după cum știți, necesită multă atenție și investiții”, susține fermierul.

Cu 40% mai mulți cartofi decât în anul trecut

Ion Iasan a strâns o recoltă la hectar de 40 de tone de cartofi, roada din acest an fiind cu 30-40% mai mare față de anul trecut, însă cartofii stau grămadă în depozit, deoarece prețul oferit este unul derizoriu. „Cartofii îi vând la un preț de trei ori mai mic decât anul trecut, cu un leu, dacă găsesc cui să îi dau direct din localitate. Dacă duc cartofii la piețele din Chișinău, pot să vând cu vreo 50 de bani mai mult, dar nu ți-i cumpără nimeni, iar cu cheltuielile pentru transport în calcul iese că dau cartofii pe degeaba. Vorbesc cu prieteni de-ai mei de aici din sat și nu i-am mai văzut atât de dezamăgiți ca de veniturile din acest an. Situația este într-adevăr gravă”, se tânguie producătorul de la Corjeuți.

„Nu trebuie de suprasaturat piața”

Ion Iasan susține că nu este pentru prima dată când se ajunge la situația când producătorii de cartofi sunt aduși în pragul disperării din cauza lipsei pieței de desfacere și a prețurilor mici. Ceea ce îl deranjează pe agricultor este că mobilizarea fermierilor moldoveni seamănă mai mult cu încercarea de a face să „curgă apa din vale la deal”. „Nu trebuie să dăm vina pe nimeni, deoarece totul este foarte clar aici. Cantitatea enormă de cartofi care este produsă în fiecare an trebuie „controlată”. Se știe cât consumă populația și se știe care este volumul livrat la export. Nu trebuie de suprasaturat piața numai de atâta că vecinul tot are sute de hectare cultivate cu cartofi. De aceea, ceea ce ar salva ramura producerii cartofilor este unirea producătorilor”, a declarat fermierul.

Ramura va fi salvată, dacă fermierii se vor uni și vor forma asociații

Potrivit producătorului de cartofi, asociațiile mari sunt cele care ar gestiona procesul de producție în ceea ce privește suprafețele cultivate și, astfel, piața nu ar mai fi „umflată” de cartofi în așa mod, încât „să plesnească”, iar prin buzunare să bată vântul. „Cartofii noștri sunt calitativi și nu ar fi bine ca ramura să fie distrusă, să fim invadați de cartofi de import. Este o cultură la care noi, corjeuțenii, ținem foarte mult, însă dacă o să se repete situația din acest an, atunci mulți vor fi tentați să renunțe. Anul acesta am reușit să îmi acopăr cheltuielile datorită faptului că am o livadă de nuci care îmi mângâie sufletul și la care am văzut în acest an roadă. Gândurile referitor la orientarea spre alte culturi îi bântuie și pe alți producători de cartofi, mult mai mari, iar consolidarea suprafețelor de cartofi și unirea sub forma unor asociații ne-ar face pe toți să scăpăm de greutățile pe care le avem. Vom vedea ce va fi după Anul Nou. Deocamdată, stăm cu cartofii la păstrare”, a mai spus agricultorul.

Ion Iasan spune că a citit pe fețele producătorilor din localitate multă mândrie atunci când Corjeuți a fost ales pentru organizarea „Festivalului Cartofului” și, de aceea, este foarte important pentru ei, dar și pentru consumatorii din R. Moldova, să fie continuată tradiția cultivării acestei culturi. „Trebuie să ne implicăm noi, fermierii, pentru a crea asociații. Mizăm și pe suportul autorităților. Sper numai ca aceste lucruri să nu fie înțelese prea târziu”, a încheiat moș Ion de la Corjeuți.

Vasile Bumacov: „Am încercat să îi conving că este necesară o unitate de procesare”

O altă soluție a problemelor cu care se confruntă producătorii de cartofi din R. Moldova este oferită chiar de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, care s-a confruntat cu problema semnalată de Ion Iasan. „Este adevărat că mulți dintre agricultori încă nu înțeleg ce beneficii importante aduce asocierea. Deja sunt trei ani de când organizez cu autoritățile și agenții economici de la Briceni întrevederi și întruniri pentru a-i convinge de necesitatea creării unei unități de procesare a cartofilor. Este foarte dificil în condițiile în care agenții economici nu vor să se unească, să își consolideze eforturile pentru a dezvolta, pentru a perfecționa activitatea în care sunt implicați. Anul trecut au aruncat vreo 30 de mii de tone, anul acesta dau cartofii pe degeaba. Acestea sunt niște lecții care trebuie învățate”, a declarat ministrul.

Se caută investitori pentru producerea cartofilor pai în R. Moldova

Potrivit lui Vasile Bumacov, au fost identificate deja persoane din diasporă care și-au arătat intenția de a investi într-o astfel de întreprindere. „Am avut o recoltă bogată la cartofi și, în mod normal, aceasta trebuie să ne bucure și să ne facă să găsim modalități pentru a o valorifica. Le-am propus să obțină fonduri în valoare de 350 de mii de dolari prin proiectul „Agricultura Competitivă”, iar suma investită din sursele proprii să fie subvenționată în proporție de 50%. Ce trebuia să le mai propun? Ar fi fost ideal să fie creată această unitate de procesare. Fermierii ar fi scăpat de problemele pe care le au, iar noi nu am mai fi cumpărat din supermarketuri cartofi pai înghețați aduși din Polonia sau Turcia. Am fi avut produsele noastre de care să ne mândrim. Acum sunt doritori din diasporă să investească și sperăm să auzim noutăți bune în acest sens”, a precizat Vasile Bumacov.

Datele statistice arată că moldovenii au recoltat la hectar, în medie, 19,6 tone de cartofi, cu 28,5% mai mult decât în 2013.