CALUL TROIAN // Cum și-a asigurat Plahotniuc posibilitatea de a rămâne SINGURUL mogul din R. Moldova

ILUZIE // Sub pretextul conformării unor recomandări ale partenerilor de dezvoltare și ale Consiliului Europei, Parlamentul a mai adoptat săptămâna trecută un document controversat

La propunerea unui deputat socialist, Parlamentul a votat săptămâna trecută, în doi timpi și trei mișcări, un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului care, spun experții, îi va asigura controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc posibilitatea de a rămâne singurul mogul de presă din R. Moldova.

Inițial, proiectul de lege a fost conceput pentru a elimina concentrarea de instituții media în mâinile unor persoane, documentul a fost însă modificat, pe ultima sută de metri, de către unul dintre autori, astfel încât, în următorii ani, să nu mai poată apărea alte holdinguri media.

Au votat „ce trebuie”

Proiectul de lege al deputatului socialist Andrian Lebedinschi, prin care s-a propus ca o persoană fizică sau juridică din R. Moldova să poată avea dreptul de a deţine două licenţe de emisie în loc de cinci, aşa cum prevede legislaţia actuală, a fost susținut cu fervoare atât de deputații din fracțiunea de opoziție a socialiștilor, cât și de cei care fac parte din majoritatea parlamentară.

„Noi votăm ce trebuie”, a anunțat președintele fracțiunii Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, întrebat de spicherul Andrian Candu dacă liberalii vor susține inițiativa legislativă a fracțiunii PSRM pentru lectura a doua. Întrebarea a fost formulată după ce deputații liberal-democrați, care au votat documentul în prima lectură, au anunțat că nu sunt gata să îl susțină și în lectura a doua.

„Noi suntem pentru modificarea Codului Audiovizualului şi pentru a micşora numărul licenţelor de la cinci la două. Acest proiect însă este absolut nepregătit, iar după amendamentele propuse de deputatul Lebedinschi de la PSRM, practic aplicarea legii va fi suspendată. Unele licenţe expiră, de exemplu, în 2021”, a spus deputatul PLDM Chiril Lucinschi.

„Fracțiunea PLDM a decis să nu susțină o recomandare făcută de Consiliul Europei”, a venit cu o remarcă Andrian Candu.

Trucajul

Puțini dintre deputați au înțeles însă că documentul votat de ei, în loc să limiteze numărul de instituții media care pot fi controlate de o persoană, a exclus din Codul Audiovizualului orice limitare în acest sens.

Inițial, Lebedinschi a propus ca sintagma „cel mult cinci licențe de emisie” din Codul Audiovizualului să fie înlocuită cu sintagma „cel mult două licențe de emisie”, iar prevederea potrivit căreia o persoană fizică sau juridică poate fi acționar majoritar la „cel mult doi radiodifuzori de diferite tipuri”, să fie înlocuită cu prevederea „la cel mult un radiodifuzor de diferite tipuri”.

Cu câteva zile înainte ca documentul să ajungă, în regim de urgență, în plenul Parlamentului, deputatul socialist a venit cu o propunere de a face câteva „rectificări” în proiectul inițial.

Amendamentele care, potrivit lui Lebedinschi, au drept scop îmbunătățirea cadrului legal și asigurarea unei mai bune concurențe pe piață, propuneau ca o persoană fizică sau juridică să poată fi acționar majoritar la cel mult doi radiodifuzori, exact așa cum era deja prevăzut în Codul Audiovizualului, cu deosebirea că din lege dispărea noțiunea de „investitor”, iar licențele de emisie eliberate deja să rămână valabile până la expirarea lor.

Capcana

„Cea mai mare capcană introdusă în aceste amendamente ține de faptul că din lege a fost exclusă noțiunea de investitor. În formula veche a Codului Audiovizualului era specificat că „o persoană fizică sau juridică poate fi investitor sau acționar majoritar la cel mult doi radiodifuzori”. Acum, după excluderea acestei noțiuni din lege, oricine va putea fi investitor la câte instituții media vrea el. Prin „oricine” vă daţi seama cine trebuie subînţeles în primul rând, nu? Noi știm că cel care dă banul comandă și muzica. Proprietar cu acte în regulă, cel mult două licenţe, însă „investitor” - cât o putea omul să „investească”. Nu mai contează cine figurează oficial în calitate de acționar”, ne-a explicat directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

CITIȚI și Societatea civilă îi solicită președintelui R. Moldova să nu promulge legea de modificare a Codului Audiovizualului

Expertul afirmă că nu este clară nici modalitatea prin care va fi obligată persoana fizică sau juridică să renunțe la celelalte licențe de emisie pe care le deține peste numărul de două prevăzut de lege.

„Problema este că aceste licențe vor expira în perioade diferite. Dacă e să luăm spre exemplu holdingul media al lui Vlad Plahotniuc, licența „Prime TV” va expira în 2017, iar a altor posturi TV din holding tocmai în 2021. Când va trebui Plahotniuc să decidă care vor fi cele două licențe pe care le va păstra?”, se întreabă Macovei.

Coautorii nu au știut nimic

Un răspuns la această întrebare nu au nici coautorii proiectului de lege. Contactat de Ziarul NAȚIONAL, deputatul socialist Vladimir Țurcan a recunoscut că nu are un răspuns la această întrebare.

„Mă tem că, în 2017, când vor începe a expira licențele de emisie, vom avea mari bătăi de cap”, a mărturisit Țurcan.

Deputatul ne-a dezvăluit că el a fost împotriva amendamentului lui Lebedinschi prin care s-a decis aplicarea noilor prevederi ale legii abia după expirarea licențelor acordate deja.

„Domnul Lebedinschi a propus modificările fără a ne consulta în prealabil, chiar dacă suntem mai mulți coautori ai proiectului. Ulterior, am fost revoltat și i-am cerut explicații, iar dumnealui ne-a spus că așa este conform legii”, afirmă Țurcan.

Întrebat despre celelalte modificări introduse de Lebedinschi, în special excluderea noțiunii de „investitor” din Codul Audiovizualului, Țurcan s-a arătat surprins. „Nu știu nimic despre asta. Trebuie să discut cu domnul Lebedinschi”, ne-a spus Țurcan.

Andrian Lebedinschi nu a fost însă de găsit nici miercuri, nici joi. Deputatul este plecat peste hotare.

O manevră?

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice, Vasile State, susține că este mirat de urgența cu care Parlamentul a adoptat proiectul de lege propus de deputatul socialist, tocmai în momentul în care societatea civilă discută cu reprezentanții Parlamentului noul Cod al Audiovizualului.

„Este de fapt o sfidare a societății civile. Nu este clară graba de a adopta această lege cu două săptămâni înainte de a fi înregistrat în Parlament proiectul noului Cod al Audiovizualului. În plus, modificările adoptate nu înseamnă nimic, urmând a produce efecte abia peste 4-5 ani, când vor expira licențele”, a declarat State.

Expertul spune că în noul Cod al Audiovizualului de asemenea există o prevedere care se referă la limitarea licențelor de emisie deținute de o persoană până la două, doar că va fi prevăzut și mecanismul de punere în legalitate în termen de o lună.

„Am impresia că e vorba despre o manevră a puterii în raport cu opoziția”, a mai comentat Vasile State.

Pe cine va afecta noua lege?

Datele făcute publice de Consiliul Coordonator al Audiovizualului arată că în R. Moldova există o singură persoană care deține mai mult de două licențe de emisie. Este vorba despre Vlad Plahotniuc, care oficial a recunoscut că este proprietarul posturilor de televiziune „Publika TV”, „Prime TV”, „Canal 2” şi „Canal 3”, dar și al posturilor de radio „Prime FM”, „Publika FM” și „Muz FM”.

Presa a scris însă că, recent, concernului media al lui Plahotniuc i s-au mai alăturat două posturi TV, „TC Moldova” și „Super TV”. Proprietarul beneficiar, potrivit documentului, este Dorin Pavelescu, cunoscut drept un apropiat al vicepreședintelui democrat, Vladimir Plahotniuc.

Pavelescu conduce compania de publicitate Casa Media, cea care deține mai mult de 60% din piața media și cea care vinde publicitatea pentru cele patru televiziuni care oficial îi aparțin lui Plahotniuc.

Potrivit experților, licențele de emisie acordate acestor posturi TV expiră tocmai în 2021. De aceea, scopul urmărit prin adoptarea acestor modificări a fost de a împiedica formarea altor concerne media în R. Moldova.