BĂTĂLIE pentru 800 de milioane de lei pe lună: Pensionarii din R. Moldova, AUR curat pentru bănci

CONCURENȚĂ // Cei circa 800 de milioane de lei, valoarea lunară a pensiilor achitate în R. Moldova, au provocat o competiție vie între bănci

Deși mizere, pensiile bătrânilor din R. Moldova au devenit aur curat pentru bănci, care încearcă să îi ademenească pe aceștia cu tot felul de oferte ca să treacă la ele, după anunțul despre lichidarea BEM, BS și Unibank.

Anunțul despre lichidarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și a Unibank a băgat frica în oameni care au prins a face cozi la cele trei bănci pentru a-și retrage banii puși la păstrare. Cei mai mulți dintre cei care stau în rând sunt însă bătrânii, îngrijorați că nu vor mai ști de unde să își ia pensiile.

Închiderea celor trei bănci, dincolo de disconfortul cetățenilor, ar putea fi însoțită de mai multe probleme. Deși guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei promite că statul nu va mai plăti niciun ban pentru lichidarea instituțiilor bancare, analiștii susțin că statul ar mai putea fi nevoit să bage mâna în „sacul bugetar”.

Adusă „în spinare” la bancă

Pe Anastasia Cegolea, o bătrână de 80 de ani, am întâlnit-o în fața sediului central al Băncii de Economii. Femeia ofta și se plângea de dureri de picioare. Din cauza problemelor de sănătate, bătrâna nu a mai ieșit din casă de jumătate de an. Nu poate merge, dar nevoia de a-și „apăra” micile economii făcute din pensie și pe care le păstrează la BEM a adus-o în oraș.

„Am auzit că se închide banca și i-am spus fetei să vină repede și să vadă, că am să rămân fără pensie. Asta e tot ce am. Mi-e tare greu să mă mișc. Dar fata mi-a spus că trebuie neapărat să fiu și eu ca să semnez documentele și m-au scos în spinare din casă. Nu vreau să dau banii în vânt. Îi strâng pentru copil. Să înțeleagă ceva din ei. Poate închid mâine ochii, dar fata își construiește acum casă și îi trebuie bani”, se vaită bătrâna.

Fiica, Polina, este și ea derutată. „Trebuie să aflu cum să scoatem banii, poate ne îndreaptă cineva ce să facem mai departe. Femeia de la bancă mi-a spus să ne ducem la oficiul teritorial al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) și ei o să ne spună la ce bancă să ne ducem. Iarăși drumuri de făcut și mamei îi este greu și e speriată. Cui i-au trebuit toate problemele astea?”, se revoltă Polina Cegolea.

Unde pleacă pensionarii?

Din iunie curent, de când a întrat în vigoare noua prevedere legală care le permite bătrânilor și beneficiarilor de alocații sociale să își aleagă singuri de la ce bancă să își ridice indemnizațiile, doar puțin peste 13 mii de pensionari au scris cerere de a se transfera la una dintre cele șase bănci care au semnat contracte de colaborare cu CNAS. Cei mai mulți dintre pensionari au ales să își ridice pensiile de la „Moldinconbank” și „Moldova Agroindbank”, ne anunță vicedirectorul CNAS, Alexei Sâci.

Mai mulți pensionari pe care i-am întâlnit la oficiile Băncii de Economii ne-au mărturisit că au fost sfătuiți de angajații băncii să se transfere la „Moldinconbank”. „Noi nu am făcut astfel de recomandări. Oamenii au dreptul să își aleagă singuri banca la care să fie deserviți. Trebuie doar să meargă acolo și să încheie un contract. Mai departe, banca va avea grijă să ne anunțe pe noi despre transfer, iar oamenii își vor putea primi liniștiți alocațiile”, ne descrie Sâci procedura prin care ar urma să treacă încă peste650 de mii de pensionari.

Între timp, cei circa 800 de milioane de lei, valoarea lunară a pensiilor achitate în R. Moldova, au provocat o competiție vie între bănci. Cele mai multe dintre acestea s-au grăbit să vină cu oferte care dintre care mai tentante pentru a atrage bătrânii la ei. De la tombole cu premii săptămânale în valoare de 200 de lei, până la vacanțe la sanatoriu și pensii unice în valoare de 900 de lei.

Cei care nu vor scrie cerere de transferare către o altă bancă, vor fi transferați automat pentru a-și ridica banii de la ÎS „Poșta Moldovei”, potrivit unei hotărâri adoptate miercuri de Guvern.

„Ne-am speriat!”

Dincolo de pensionari, cele trei bănci care urmează a fi lichidate administrează alte peste un milion de conturi deschise de firme, companii de stat, dar și depozite ale persoanelor fizice.

La bancomatele din fața oficiului central al Băncii de Economii e rând de mai multe zile. Oamenii își scot banii de frică să nu îi piardă. La coadă am găsit-o și pe Eugenia Gavriliuc.

„Am avut un depozit aici și am decis să ne retragem economiile. Cardul salarial ni l-au transferat deja la „Moldova Agroindbank”. O să ducem acolo și banii din depozit. Nu e vorba de o sumă mare, atât cât poți aduna dintr-un salariu de bugetar. Toate aceste noutăți despre închiderea băncilor ne-au speriat. Acum sunt în concediu și nu mă pot odihni până nu rezolv problema asta”, ne spune femeia.

Ada Papana a venit tocmai din Cahul ca să afle cum își poate retrage banii de pe carnetul de economii. „Iată am aici 3000 de ruble. Pe timpuri, cu acești bani făceai o nuntă, dar acum mi-au spus că îmi pot da o mie de lei. Nu știu dacă și pe aceștia îi voi vedea, pentru că mi-au spus să depun cerere și să îmi aștept rândul peste două-trei luni. Până atunci, banca se închide”, constată ea cu amărăciune.

Perdanții și câștigătorii

Responsabilii de la mai multe instituții de stat, contactați de Ziarul NAȚIONAL, afirmă că nu au decis încă unde își vor muta conturile de la BEM, alții au hotărât să lase la discreția angajaților să aleagă de unde vor să-și primească salariile. O astfel de practică a fost propusă și la „Moldtelecom”, cu toate acestea, toți angajații întreprinderii au scris cereri pentru a-și transfera plățile salariale la „Victoriabank”.

„Desigur, și în această situație din sistemul bancar există perdanți și câștigători. Vor avea de câștigat în special băncile care vor reuși să-și atragă cei mai mulți clienți. În ceea ce privește depozitele bancare de la cele trei bănci, în valoare de circa șase miliarde lei de lei, transferul lor către o altă bancă presupune niște costuri. O parte dintre acestea vor fi acoperite din contul activelor (clădiri, tehnică, mașini) ale celor trei bănci, dar nu cred ca aceste active să acopere costurile de transfer și atunci va trebui ca Guvernul să intervină din nou pentru a asigura aceste transferuri”, crede expertul economic Oleg Stratulat.

Potrivit lui, cele mai grave consecințe ale lichidării BEM, Banca Socială și Unibank-ului sunt pierderea încrederii cetățenilor în sistemul bancar, creșterea inflației și o nouă devalorizare a leului.