„Autostrada Apei” // De la Giurgiulești la Edineț: Planul de 400 km prin care un deputat își propune să aducă Dunărea în interiorul R. Moldova

Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru”, prin intermediul președintelui său, deputatul Renato Usatîi, a adresat o scrisoare deschisă conducerii de vârf a țării, propunând crearea unui grup de lucru interinstituțional pentru elaborarea Conceptului național „Dunărea Moldovei – Autostrada Apei”. Demersul este adresat președintei Maia Sandu, prim-ministrului Vasile Tofan, președintelui Parlamentului Igor Grosu și directorului general al Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu.

Inițiativa vine ca răspuns la accentuarea schimbărilor climatice și a secetelor tot mai severe, care amenință debitele fluviilor Nistru și Prut. Autorii proiectului subliniază că securitatea alimentării cu apă trebuie tratată drept o problemă de securitate națională.

Conceptul „Autostrada Apei” presupune crearea unui sistem național suplimentar de alimentare cu apă, având punctul de captare din Dunăre în zona localității Giurgiulești. Proiectul nu își propune să înlocuiască Nistrul, Prutul sau apele subterane, ci să diversifice sursele de aprovizionare ale țării.

Infrastructura propusă ar urma să aibă o lungime totală de aproximativ 400 de kilometri (incluzând ramificațiile principale) și să conecteze sudul, centrul și nordul Republicii Moldova.

Proiectul este conceput în trei etape:

1. Etapa I: Elaborarea conceptului național și realizarea unui studiu de fezabilitate.
2. Etapa II (3-5 ani): Construcția tronsonului Giurgiulești – Cahul – Comrat – Chișinău, creat pentru a asigura sudul și centrul țării, urmând să fie interconectat cu rețelele din capitală.
3. Etapa III (5-10 ani): Extinderea magistralei spre nord pe traseul Chișinău – Orhei – Bălți – Edineț.

Propunerea stipulează că sistemul va fi format din stații de captare, tratare și pompare, rezervoare strategice în sudul, centrul și nordul țării, precum și sisteme energetice de rezervă și stocare. Pe lângă alimentarea cu apă potabilă a populației, infrastructura ar putea fi adaptată pentru a susține un sistem național modern de irigații pentru agricultură.

În scrisoarea deschisă sunt invocate modele internaționale de succes în transportul apei pe distanțe mari, cum ar fi proiectele din Grecia și România, dar și experiența statelor cu resurse limitate precum Israel, Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite.

Pentru transpunerea ideii în practică, Renato Usatîi solicită adoptarea unei Hotărâri a Parlamentului privind constituirea grupului de lucru. Din acesta ar urmat să facă parte reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Parlamentului, ministerelor de linie (Mediu, Infrastructură, Economie), experți în hidrologie, mediu, energie, precum și parteneri internaționali de dezvoltare.

Finanțarea proiectului ar putea fi analizată din fondurile Uniunii Europene și prin intermediul instituțiilor financiare internaționale, precum BEI, BERD, Banca Mondială sau KfW.

„Întrebarea principală nu este doar cât va costa «Autostrada Apei», ci cât ar costa R. Moldova lipsa unei surse sigure de apă în eventualitatea unei crize severe peste 10-15 ani. Infrastructura strategică se construiește înainte de criză”, se menționează în finalul scrisorii.

Raportat la proiecte similare din regiune și din Europa, valoarea estimativă a „Autostrăzii Apei” s-ar ridica la 1,5 – 3 miliarde de euro.