ATENȚIE! Șobolanii din Chișinău îmbolnăvesc oamenii? Două cazuri grave, înregistrate în această lună

Două persoane din Chișinău au fost internate în spital, de la începutul acestei luni, cu leptospiroză, o boală infecțioasă acută a cărei sursă de infecţie o constituie şobolanii, șoarecii şi alte rozătoare, dar și animalele domestice precum bovinele, porcinele și câinii. Acestea sunt primele cazuri depistate în ultimii ani.

Potrivit Centrului de Sănătate Publică a mun. Chișinău, pe 16 august curent, în secția de monitorizare a alertelor de sănătate publică a fost declarat un caz de leptospiroză la un bolnav domiciliat în municipiul Chișinău.

Bolnavul a manifestat simptome de boală pe 1 august, când au apărut dureri musculare în membrele inferioare și spate, febră, frisoane, insomnie, cefalee, lipsa poftei de mâncare și dificultăți la urinare. Ajutorul medical de urgență a fost solicitat abia pe data de 10 august, când bolnavul a suportat icter.

Inițial, bolnavul a fost spitalizat la „Sfânta Treime”, în secția de reanimare, cu diagnoza „insuficiență renală”, dar o săptămână mai târziu a ajuns la Spitalul Clinic Republican de boli infecțioase „Toma Ciorbă”, cu diagnoza de leptospiroză, confirmată serologic.

Ancheta epidemiologică a scos la iveală faptul că bolnavul a mers, împreună cu un prieten, la pescuit în ultimele două luni într-un lac improvizat, rămas după inundația din anii precedenți, din sectorul Râșcani al capitalei. Și prietenul acestuia se afla la tratament în secția de pulmonologie a IMSP Spitalulului Clinic Municipal „Arhanghelul Mihail” cu semne de boală similară, suspecție la pneumonie și bronșită. Și acesta a fost transferat ulterior la „Toma Ciorbă”, iar pe 18 august s-a confirmat aceeași diagnoză.

Specialiștii afirmă că leptospiroza este o boală infecțioasă acută, provocată de leptospire și care se manifestă prin febră, frisoane, cefalee, dureri musculare, mai ales în gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, a sistemului nervos şi cardiovascular.

Sursa de infecţie o constituie şobolanii, șoarecii şi alte rozătoare, dar și animalele domestice precum bovinele, porcinele și câinii. Leptospirele se elimină prin urina acestora, infectând bazinele de apă, solul şi produsele alimentare. Oamenii se pot infecta în timpul scăldatului, pescuitului în lacuri poluate, în timpul lucrărilor agricole pe terenuri umede. Grupurile de risc profesionale sunt persoanele care contactează cu animalele - veterinarii, zootehnicii, muncitorii din abatoare, industria lactatelor, pescarii și lucrătorii sistemelor de canalizare.

Transmiterea leptospirozei are loc prin contactul direct al omului cu urina animalelor infectate sau cu mediul contaminat cu dejecțiile animalelor (apă, sol), dar se transmite și prin consumul produselor alimentare sau prin apa contaminată. Microbul pătrunde în organism prin piele (fisuri, răni), prin mucoasele orale, nazale sau oculare. Ajunşi în organism, microbii pătrund în sânge, unde se înmulţesc şi apoi sunt transmiși în diverse organe – rinichi, ficat, inimă etc.

Perioada de incubaţie este de la două până la 20 de zile. Boala începe brusc cu frisoane, febră, cefalee severă, dureri musculare, articulare, abdominale, insomnie şi slăbiciune generală. Apar tulburări hemoragice sub formă de erupții cutanate, hemoragii nazale, gastrointestinale. Dacă în asemenea cazuri bolnavul nu se adresează medicului, pot apărea complicaţii ca meningita, hepatita, iridociclita, miocardita, pneumonia, insuficiența renală, iar uneori poate surveni decesul.

Boala evoluează în forme uşoare sau grave cu o durată de 3 – 4 săptămâni, convalescenţa este de lungă durată şi se manifestă printr-o astenie pronunţată. Tratamentul se efectuează doar în conditii spitaliceşti obligatorii. Cu cât spitalizarea este mai precoce, cu atât rezultatele tratamentului sunt mai încurajatoare.

Pentru evitarea îmbolnăvirii, Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău recomandă evitarea scăldatului în bazinele acvatice negestionate, evitarea contactului îndelungat cu apa, limitarea expunerii la dejecțiile de origine animală, respectarea normelor de igienă – spălatul pe mâini cu săpun, efectuarea dușului după scăldatul în lacuri sau piscine, consumul de apă numai din surse sigure (de preferință – îmbuteliată sau în urma fierberii), păstrarea alimentelor în condiții salubre, eradicarea rozătoarelor din arealul uman prin efectuarea deratizării, evitarea automedicaţiei în situaţia apariţiei unor simptome de boală diareică sau viroze.