Armata israeliană intensifică operațiunile militare în Gaza: Critici internaționale și victime civile în creștere


Armata israeliană a anunțat că sâmbătă a desfășurat „lovituri de amploare” în Gaza, chiar în cadrul unei ofensive intensificate asupra acestui teritoriu palestinian lovit de război. Bombardamentele intense din ultimele zile au provocat sute de victime. În ciuda criticilor internaționale care se amplifică referitoare la desfășurarea acestui conflict declanșat pe 7 octombrie, premierul Benjamin Netanyahu a declarat luni că armata va pătrunde curând în Gaza „în forță” pentru „a finaliza operațiunea și a învinge Hamas”.
La scurt timp după ce Donald Trump și-a încheiat turneul în Golf, exprimându-și îngrijorarea față de foametea din teritoriul palestinian, armata israeliană a anunțat că „în ultima zi, a realizat lovituri de amploare și a transferat forțe pentru a prelua controlul asupra unor zone din Fâșia Gaza.” Aceasta face parte din primele etape ale operațiunii Carele lui Gideon și extinderea ofensivei cu scopul atingerii tuturor obiectivelor - eliberarea ostaticilor și înfrângerea Hamas - a explicat armata sâmbătă dimineața pe rețelele sociale.
După un armistițiu de două luni, la 18 martie, armata israeliană și-a reluat ofensiva în Gaza și a ocupat mari porțiuni din teritoriu. Începutul lunii mai a adus cu sine un anunț al guvernului Netanyahu privind un plan de „cucerire” a Gazei, teritoriu pe care Israelul l-a ocupat din 1967 până în 2005, ceea ce necesită strămutarea internă a „majorității” celor 2,4 milioane de locuitori.
Conform agenției de apărare civilă din Gaza, loviturile israeliene au ucis cel puțin 100 de persoane vineri. Miercuri și joi, bilanțul a fost de respectiv peste 80 și peste 100 de morți. Atacul din 7 octombrie 2023, comis de mișcarea islamistă Hamas, s-a soldat cu 1.218 morți de partea israeliană, mai ales civili, conform unui bilanț AFP bazat pe date oficiale. Din cele 251 de persoane răpite atunci, 57 sunt încă reținute în Gaza, dintre acestea 34 fiind declarate moarte.
Represaliile israeliene au dus la cel puțin 53.119 morți în Gaza, majoritatea civili, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului Sănătății din Hamas, date considerate fiabile de ONU.
Vineri, principala asociație israeliană a familiilor ostaticilor i-a cerut lui Benjamin Netanyahu să nu rateze o „oportunitate istorică” de eliberare a celor dragi și să „își unească eforturile cu cele ale președintelui Trump” pentru a reuși acest lucru. Aceasta invocă „marea îngrijorare” în fața intensificării atacurilor israeliene în Gaza. Cu toate acestea, premierul a afirmat că doar prin continuarea presiunii militare se va ajunge la eliberarea ostaticilor.
Începând cu 2 martie, forțele israeliene au blocat intrarea în Gaza a oricărui ajutor umanitar, esențial pentru cei 2,4 milioane de locuitori, care acum se confruntă cu „foamete în masă”, avertizează mai multe ONG-uri.
La finalul turneului său în Golf, președintele american Donald Trump, un aliat al Israelului, a declarat: „Suntem interesați de Gaza. Și ne vom asigura că situația va fi remediată. O mulțime de oameni murd e foame”.
Hamas, al cărui atac fără precedent asupra Israelului din 7 octombrie 2023 a declanșat războiul, a cerut apoi SUA să exercite presiuni asupra guvernului Netanyahu pentru a permite intrarea ajutoarelor umanitare.
Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, a afirmat că „acest ultim val de bombe care forțează oamenii să se mute sub amenințarea unor atacuri și mai intense, distrugerea metodică a unor cartiere întregi și refuzul ajutorului umanitar subliniază o presiune pentru o schimbare demografică permanentă în Gaza, care (...) echivalează cu epurarea etnică”.
Israelul refuză acuzațiile legate de o criză umanitară în Gaza și acuză Hamas de furtul ajutorului internațional.
Fundația Umanitară Gaza, un ONG sprijinit de SUA, a anunțat că va începe distribuirea ajutorului umanitar în Gaza în această lună, după discuții cu oficialii israelieni. Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite a exclus joi orice implicare în această inițiativă, invocând probleme de „imparțialitate, neutralitate (și) independență”.









































































