Noua propunere de buget UE provoacă nemulțumiri în rândul fermierilor și controversă în Parlamentul European

Comisia Europeană a lansat miercuri, o inițiativă majoră, demarând o perioadă de doi ani de negocieri asupra planului de cheltuieli al blocului pentru următoarea perioadă de șapte ani, care va începe în 2028. Comisia a propus un buget de 2 trilioane de euro pentru intervalul 2028-2034, punând accent pe competitivitatea economică și apărarea, alături de planuri de revizuire a cheltuielilor tradiționale pentru agricultură și dezvoltare regională.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat: „Bugetul este mai mare, mai inteligent și mai ambițios. Este în beneficiul cetățenilor noștri, al companiilor noastre, al partenerilor noștri și al viitorului nostru.” Propunerea Comisiei se cifrează la 1,26% din venitul național brut al celor 27 de țări UE, față de 1,13% pentru bugetul actual. Guvernele țărilor membre sunt sursa principală a fondurilor, dar Comisia a sugerat și noi modalități de generare directă de fonduri, cum ar fi un impozit pe companiile care au în Europa o cifră de afaceri anuală netă de peste 100 de milioane de euro.

Negocierile se preconizează a fi tensionate, deoarece europarlamentarii au contestat prezentarea von der Leyen, susținând că ajustările pentru inflație din ultimii ani au fost interpretate greșit ca o creștere a bugetului UE. Capitolul care acoperă aceste teme a fost prezentat de o publicație europeană.

Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să aprobe planul înainte ca acesta să fie adoptat. Capitolul dedicat fermierilor arată că aceștia sunt nemulțumiți. Politica agricolă comună, inclusă în bugetul anterior pe termen lung al UE cu 386,6 miliarde de euro, acum primește doar 300 de miliarde de euro și a fost integrată într-un fond comun.

Comisia a propus, de asemenea, taxe noi ce vizează deșeurile electrice, marile companii și tutunul, pentru a genera 25-30 de miliarde de euro anual, fonduri ce vor fi utilizate pentru rambursarea datoriei comune a UE.

Biodiversitatea suferă în noul buget UE, fiind inclusă într-un obiectiv mai general de „climă și mediu”, ce va reprezenta 35% din buget, totalizând aproximativ 700 de miliarde de euro. Schimbările ar putea însemna o pierdere a finanțării pentru biodiversitate.

Țările din est și Ucraina sunt câștigătoare, regiunile estice primind mai multe fonduri pentru nevoile de securitate și economice. Reconstrucția Ucrainei și aderarea la UE ar urma să fie susținute cu 100 de miliarde de euro suplimentare.

Propunerea bugetară sprijină substanțial sectorul energiei și tehnologiile digitale. Comisia își propune să majoreze de cinci ori fondurile pentru digitalizare și să aloce 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu.

Orizont Europa aproape își va dubla fondurile, ajungând la 175 de miliarde de euro. Erasmus+ primește de asemenea un impuls de 50%, cu peste 40 de miliarde de euro, iar un nou program, „AgoraEU”, va sprijini cultura cu 8,6 miliarde de euro.

Cu toate acestea, mobilitatea militară și orașele și regiunile sunt o sursă de îngrijorare, cu sume propuse ce nu ating necesitățile estimate anterior. În schimb, liderii locali și regionali sunt; îngrijorați de centralizarea puterii în mâinile guvernelor centrale.

Reacțiile la propunerea Comisiei variază, unii oficiali guvernamentali criticând dimensiunea sa, susținând că utilizarea mai inteligentă a resurselor existente este necesară.

Comisia pentru combaterea schimbărilor climatice subliniază nevoia stringentă de decarbonizare, în ciuda menținerii finanțării pentru combustibili fosili.

La nivel agricol, COPA-COGECA și alte organizații criticează propunerea, cerând reevaluarea strategiei comisionului. Agricultura joacă un rol prioritar în structura Europei, iar orice abordare defectuoasă ar putea afecta atât fermierii, cât și comunitățile rurale.