Părintele Petru Buburuz, cel care a oficiat sfințirea Marii Adunari Nationale din 1989, împlinește 87 de ani

La cei 87 de ani ai săi, pe care îi împlinește joi, 26 septembrie 2024, Părintele Petru Buburuz este mai tare decât semețul complex cultural-ortodox, încununat de Biserica „Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, ctitorit în inima cartierului Buiucani din Chișinău.

Truda sa de o viață este una apologetică. La începutul anilor '90, când băștinașii erau sătui de haina sovietică strâmbă identitară, lingvistică, culturală etc., pe deasupra și ateistă – cu o mână fermă apare, în mulțime, Părintele Petru Buburuz, care binecuvântează Marea Adunare Națională, urmare căreia obținem Independența și revenim sau reînviem valorile noastre identitare, până la acea vreme călcate în picioare. Un moment astral al istoriei moderne, pornit cu Sfânta Cruce ridicată deasupra mulțimii și cu binecuvântare dumnezeiască. Astfel începe, la scară națională, munca de apărător al credinței strămoșești, un fapt datorită căruia numele lui Petru Buburuz deja fusese scris în istorie.

A pășit în fața mulțimii de rând cu regretații, personalități marcante ale neamului nostru – Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion și Doina Aldea – Teodorovici, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija etc. Nu poate fi vorba de un hazard, e o dorință a Celui de Sus, sunt - trimișii Lui. La fel ca și mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos – au venit în lume nu să fie purtați pe brațe, dimpotrivă, au fost hărțuiți în fel și chip, ca să o spun mai diplomatic. Poate ați auzit ca și Petru Buburuz să fie cinstit de conducerea țării sau de mai marii Bisericii?! Nu! Lucrurile curate, cu har, se fac în taină ... cu osteneală și jertfă. Acesta e drumul, mai corect spus, cărarea unui apologet.

Imediat după Independență, prin aportul Primarului de Chișinău, regretatul Nicolae Costin, se pun bazele ctitoriei de azi, operei în piatră, anume complexul cultural ortodox românesc în frunte cu Biserica „Sfinților Apostoli Petru și Pavel” din Buiucani, de pe artera principală a cartierului, cu un nume, la fel simbolic, Alba Iulia. Mai credeți că Dumnezeu nu e român, dacă ar fi să-l parafrazez pe Petre Țuțea?! Anume acest complex ortodox e moștenirea în materie vie, palpabilă, ce va dăinui peste veacuri, pentru urmașii noștri, ce poartă semnătura, viziunea, rezistența dar și truda deopotrivă cu sudoarea Părintelui Petru Buburuz!

Acest Complex ortodox e ceva unic în Republica Moldova: Biserica propriu-zisă, clopotniță separată, bibliotecă, un centru cultural-ortodox românesc în construcție, o alee cu busturile personalităților bisericești (o alee unică chiar și în tot spațiul românesc) etc.



Referitor la conturarea tabloului acestei personalități marcante, nu voi greși dacă voi spune că Petru Buburuz e unul dintre fondatorii sau cei care au stat la baza reactivării Mitropoliei Basarabiei. Un slujitor al sfântului altar cu profunde studii și pregătire în domeniu, deopotrivă deținătorul a importante titluri și distincții bisericești.

Erudit – e un alt sinonim al Părintelui Petru Buburuz. Cum ar putea fi altfel pentru un editor al revistei „Luminătorul” (ediție nouă, reactivată, cea mai prestigioasă publicație bisericească din Basarabia interbelică, organul oficial al eparhiei Chişinăului şi Hotinului). În susținerea acestei teze, îmi amintesc că, an de an, de Crăciun, la slujba împărătească a Nașterii Domnului auzeam textul biblic în limba greacă rostit de Părintele Petru Buburuz. Nicăieri în Chișinău nu întâlnisem asemenea interpretări, care bineînțeles conferă slujbei o încărcătură emoțională de nedescris.

Bunătate, omenie, modestie. Așa l-am cunoscut eu, așa îl cunoaște foarte multă lume, printre care trăiește și pentru care trăiește. Da, chiar mai mult, o viață trăită în Hristos!

Petru BUBURUZ – o filă vie în istoria Republicii Moldova. Un nume greu, de referință în ceea cea ce însemnă demnitate de neam, verticalitate (o calitate pe cale de dispariție în ziua de azi), curaj, rezistență, dedicație, jertfă, un car de bunătate și bineînțeles - credință autentică!

Sărut dreapta, Preacucernice Părinte! La mulți și fericiți ani!

Cu un deosebit respect și gratitudine, Andrei Doncilă

P.S.: Pentru mine personal, Părintele Petru Buburuz este un reper, un sprijin viu. Îmi aduce aminte de mama Veronica, de nana Pachița, anume de cei care în copilărie au semănat o sămânță de credință în sufletul meu. Vremea ne fură multe. Dar, într-o zi, vom reveni la acele valori de odinioară. Valori care mai târziu s-ar putea să nă dăm seama că sunt de-a dreptul existențiale.

Am înșiruit aceste gânduri ca să rămână. Să nu se piardă.

În drumul vieții s-ar putea să întâlnim în cale anumite valori, comori și, banal, din necunoștință am putea să trecem pe deasupra. Am îndrăzneala să mă opresc și să ridic lumina acestei valori, de lângă noi, deasupra. Deasupra mea e tare spus, dar deasupra măcar pentru cei ce vor să vadă și să înțeleagă. E și în firea lucrurilor, căci Lumina lui Hristos - luminează tuturor!