ANALIZĂ Post-Brexit // Ţările europene cele mai vulnerabile în faţa unor revolte anti-UE. Cum stă România

sursa: ziare.com

Votul UK pentru ieşirea din Uniunea Europeană a scos la iveală cât de polarizată este societatea britanică.

Tinerii au votat diferit faţă de cei mai în vârstă, opţiunile au variat şi în funcţie de nivelul de pregătire sau locul de naştere: în Regatul Unit sau în afara lui.

Imediat după ce s-au anunţat rezultatele referendumului din 23 iunie, au apărut îngrijorări că decizia UK ar putea declanşa un efect de domino, încurajând mişcările anti-UE existente pe continent. Aşadar, dacă ar exista ţări care să calce pe urmele Marii Britanii, care ar fi ele?

Jurnaliştii de la Public Radio Internaţional din SUA au încercat să răspundă la această întrebare folosind o abordare inedită. Pe baza celor mai recente date ale UE, ziariştii au aflat în ce măsură există în alte state europene factorii care au contribuit la un rezultat în favoarea Brexit, scrie Global Post.

A reieşit că cele mai vulnerabile ţări în faţa mişcărilor eurosceptice sunt Italia, Germania, Spania, Grecia, Ungaria şi Bulgaria. România nu este expusă atât de mult acestui risc.

1. Populaţie îmbătrânită

Diviziunea dintre generaţii a fost evidentă la referendumul din UK. Regiunile cu alegători mai în vârstă au optat pentru Brexit, în timp ce zonele în care locuiesc mai mulţi tineri au votat să rămână în Uniunea Europeană.

Datele arată că persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani din Olanda, Italia, Germania, Franţa şi Finlanda reprezintă mai puţin de 45% din populaţia totală.

Toate ţările din UE au o proporţie mai mare de persoane între 15 şi 49 de ani în comparaţie cu procentajul populaţiei de peste 50 de ani, însă cele mai mici diferenţe au fost descoperite în Germania, Italia, Finlanda, Bulgaria şi Portugalia. În aceste ţări, diferenţa dintre generaţia tânără şi cea mai în vârstă este mai mică de 5%.

2. Persoane născute în afara ţării

Naţionalismul este una dintre principalele forţe ideologice din spatele mişcării eurosceptice. Referendumul britanic a arătat că alegătorii născuţi în afara ţării au votat masiv pentru ca UK să rămână în blocul comunitar.

După această logică, jurnaliştii americani au căutat ţările cu cei mai puţini oameni născuţi în afara ţării în care locuiesc. Au descoperit că sub 5% din populaţia României, Poloniei, Bulgariei, Slovaciei, Cehiei şi Ungariei sunt persoane născute pe teritoriul altui stat.

Totuşi, chiar şi în ţările cu populaţii mai mari de oameni născuţi peste hotare, cum e Marea Britanie (13%), acest număr nu este suficient pentru a schimba rezultatul final.

3. Inegalitate

Potrivit unei analize post-referendum realizate de Financial Times, cei mai puternici doi indicatori care au determinat un vot sau altul au fost nivelul educaţiei şi ocupaţia. Alegătorii cu diplome şi un job mai bun au votat cu precădere împotriva ieşirii Marii Britanii din UE.

De asemenea, o analiză a publicaţiei The Guardian a arătat că venitul anual a fost un alt indicator puternic. Astfel, cu cât era salariul mai mare, cu atât era mai ridicată probabilitatea ca o persoană să voteze pentru rămânerea în UE.

Aceste date indică un alt factor important - inegalitatea veniturilor. Concentrarea politicienilor pe dezvoltarea oraşelor a adâncit şi mai mult decalajul dintre bogaţi şi săraci, dintre cei din zona urbană şi cei din zona rurală. Iar asta a alimentat mişcările populiste de extremă dreapta în mai multe ţări de pe continent.

Datele UE arată că Bulgaria, Spania, Grecia, Italia şi Germania nu numai că se confruntă cu inegalităţi mai mari între venituri, dar acest fenomen s-a şi agravat în ultimii zece ani. Chiar dacă în România şi Portugalia există inegalităţi importante ale veniturilor, în ambele ţări decalajul s-a atenuat în ultimul deceniu.

4. Sărăcie

Sărăcia duce la nemulţumire socială şi politică, ceea ce ar putea duce şi la revoltă împotriva statu-quo-ului, dacă nu i se acordă atenţie. Potrivit datelor europene din 2014, unul din cinci locuitori ai Marii Britanii se confruntă cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale. Această cifră abia dacă s-a schimbat din 2005 până recent.

Cifra era mai mare în alte nouă ţări UE, printre ele România, Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Irlanda şi Portugalia. Partea proastă este că în ultimele cinci state procentajul a crescut considerabil în ultimul deceniu.

5. Refugiaţi

Printre principalele argumente ale mişcărilor eurosceptice se numără teama că valul de refugiaţi din Europa va afecta economia ţării şi identitatea naţională. Impactul a fost resimţit, fireşte, în ţările care au primit cei mai mulţi refugiaţi. Cinci ţări au primit mai mulţi solicitanţi de azil decât UK din 2009 până în 2015. Este vorba despre Germania, Suedia, Franţa, Italia şi Ungaria.

În Germania au fost înregistraţi un milion de solicitanţi de azil, mai mult decât dublul refugiaţilor veniţi în Suedia, care s-a situat pe locul doi în clasament.

Concluzii

Luând în calcul principalii cinci factori, cele mai vulnerabile ţări în faţa mişcărilor eurosceptice sunt Italia (cu 4 din cinci factori), Germania (3), Spania (2), Grecia (2), Ungaria (2) şi Bulgaria (2).

Totuşi, această analiză nu ia în calcul diferitele circumstanţe sociopolitice şi alţi factori unici din fiecare ţară, care pot juca un rol mult mai important.

Sursa: ziare.com