04:11:31 10.12.2019
 
Stiri

ANALIZĂ // Dodon este gata să încalce Constituția pentru a fi pe placul Kremlinului? R. Moldova ar putea fi condamnată la CEDO din cauza șefului statului

Politică 08.08.2017 17:01 Vizualizări2102 Autor: Ziarul National
ANALIZĂ // Dodon este gata să încalce Constituția pentru a fi pe placul Kremlinului? R. Moldova ar putea fi condamnată la CEDO din cauza șefului statului

Intenția președintelui Igor Dodon de a decora paramilitarii transnistreni și pacificatorii ruși nu poate fi fundamentată juridic, gestul său fiind tratat de o bună parte a populației drept o provocare la adresa victimelor războiului din 1992 și o sfidare a normelor juridice în vigoare, susține Asociația Promo-LEX.

Totodată, acțiunea de a conferi decorații unor reprezentanți ai forțelor militare străine și ai unor structurilor paramilitare ilegale, săvârșită de un cetățean al R. Moldova în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale a R. Moldova, dar în schimb în interesul altui stat, care își menține forțele de ocupare pe teritoriul R. Moldova, urmează a fi calificate drept ilegale.

Mesajul președintelui Dodon, în care spune că ar decora militarii transnistreni „dacă ar dori”, scoate la suprafață faptul că oferirea decorațiilor este mai degrabă o sugestie dată de președinte, în care ar recunoaște statutul unor forțe paramilitare ilegale, așa cum sunt cele transnistrene. Aceste acțiuni se încadrează în prevederile art. 282 din Codul Penal, unde se menționează că „organizarea, conducerea unei formațiuni paramilitare neprevăzute de legislația R. Moldova, precum și participarea la o astfel de formațiune, reprezintă o infracțiune”. Procuratura are pe rol câteva cauze penale privind activitatea unor detașamente militare ilegale pe teritoriul R. Moldova, însă nu există nicio sentință.

Totodată, legea 1123, din 30.07.1992, privind distincțiile de stat ale R. Moldova prevede că distincțiile de stat sunt ordinele, medaliile, inclusiv jubiliare, titlurile onorifice, care se conferă în semn de recunoștință și apreciere a meritelor persoanelor fizice și juridice ce s-au evidențiat în timp de pace sau în perioada operațiunilor militare. Iar în art. 34 al legii spune că „retragerea distincțiilor de stat se va efectua în cazul în care persoana decorată a săvârșit fapte ce contravin prevederilor Constituției R. Moldova”. Astfel, potrivit normelor legale vizate mai sus, inclusiv art. 282 al Codului Penal, distincții de stat nu pot fi oferite militarilor transnistreni, aceștia făcând parte din structurile paramilitare ilegale potrivit Codului Penal R. Moldova și fiind o incompatibilitate prevăzută explicit de art. 34 al legii privind distincțiile de stat.

Oferirea distincțiilor de stat este cea mai înaltă formă de manifestare a aprecierii de către un stat. Promo-LEX vine să amintească despre unele „merite” ale forțelor „pacificatoare” atât de apreciate de Igor Dodon, care este gata să le decoreze. Nenumăratele cazuri de încălcare gravă a drepturilor omului, dar și multiplele incidente din ultimii ani au demonstrat faptul că anume contingentul rus al acestei misiuni de pacificare joacă un rol de consolidare, de fapt, a regimului de facto de la Tiraspol. În diferite zone ale regiunii transnistrene, aflate sub controlul direct al pacificatorilor ruși, forțele paramilitare create de Tiraspol și-au permis mai multe abuzuri, demonstrând părtinirea acestora:

 La 6 februarie 2001, delegația moldovenească din Comisia Unificată de Control a adresat șefilor delegației ruse și transnistrene o scrisoare, în care protesta împotriva parțialității comandanților forțelor de menținere a păcii. Aceștia erau acuzați că au permis introducerea de echipamente militare și muniții în zona de securitate și crearea unităților paramilitare armate transnistrene. Delegația moldovenească sublinia în încheiere că o asemenea atitudine din partea forțelor rusești de menținere a păcii reprezintă o încurajare pentru transnistreni (§ 100 cauza Ilașcu).

 Discuțiile intense despre necesitate reformării misiunii de pacificare din regiunea transnistreană au început după cazul lui Vadim Pisari, tânărul ucis în 2012 de un militar al trupelor ruse de menținere a păcii, Rusia fiind condamnată la CEDO pentru acest caz (Pisari v. Moldova și Rusia, cererea nr.42139/12). În concluziile sale, Curtea europeană constată că, a avut loc o încălcare a dreptului la viață prevăzut de art. 2 al Convenției, admisă de către militarul din contingentul rus al trupelor de menținere a păcii. Totodată, CEDO stabilește că, a existat un refuz total de colaborare a organelor de drept ale Rusiei cu cele ale Republicii Moldova în investigarea eficientă a cazului Vadim Pisari.

 La 1 martie 2013, reprezentanții structurilor de forță de la Tiraspol, traversând postul unilateral de pacificatori nr.10 (aflat în acel moment sub controlul militarilor ruși), au intrat în orașul Bender, unde au efectuat percheziții cu aplicarea forței asupra mai multor persoane aflate la o întreprindere din acest oraș.

 Pacificatorii ruși nu au avut nicio acțiune atunci când li s-a interzis proprietarilor de terenuri din Cocieri, Coșnița sau Doroțcaia accesul la terenurile aflate în zona de control a acestora.

 În 2016, armata rusă publica anunțuri în presa din regiunea transnistreană pentru recruta prin contract militari în cadrul forțelor de menținere a păcii, ignorând protestele diplomatice din partea Chișinăului ca urmare a unei campanii de recrutare desfășurată în regiunea transnistreană în cursul verii. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chișinău s-a autosesizat și a cerut Ambasadei FR să pună capăt acestor demersuri.

 Ultimul incident este cazul militarului forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, care s-a împușcat mortal cu arma din dotare. Acest caz este o dovadă clară că pacificatorii ruși nu sunt pregătiți psihologic pentru o astfel de misiune importantă, și prezintă un risc sporit pentru securitatea populației din regiune.

Șirul acestor „merite” ar putea fi continuat, iar potrivit unor experți, marea problemă a misiunii de pacificare de pe Nistru e că: „ea s-a transformat dintr-o misiune de menținere a păcii în una de state-building (construcție a statului), care ajută regimul de facto din regiunea transnistreană să-și construiască „republica””.

Gestul președintelui continuă acțiunile de dezbinare a societății

Prin repetarea de către președintele Igor Dodon a intenției sale de decorare a militarilor ruși și paramilitarilor transnistreni, există riscul aparițiilor unor tensiuni periculoase. Un astfel de gest ar însemna o continuare a acțiunilor de dezbinare a societății și desconsiderare a Constituție, care, în art. 77, plasează Președintele în rolul de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.

În art. 6 al Constituției se spune că puterea legislativă, executivă și judecătorească în R. Moldova trebuie să colaboreze în exercitarea prerogativelor ce le revin. În ultimul timp, însă, putem constata o disonanță clară, demonstrativă și evidentă între declarațiile și acțiunile președintelui și politicile Guvernului și Parlamentului, în special pe subiectele ce țin de problema conflictului transnistrean. Astfel, în timp ce Guvernul, dar și Parlamentul insistă pe retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană și schimbarea formatului misiunii de pacificare, pornind de la faptul ca R. Moldova este un stat suveran și independent, unitar si indivizibil, Președinția pledează pentru decorarea cu distincții de stat a militarilor ruși, dar și a celor transnistreni, ultimii fiind, de fapt, parte a structurilor paramilitare, ilegale potrivit Codului Penal moldovenesc.

Nu putem ignora nici faptul că Federația Rusa refuză să-și respecte angajamentele internaționale (Summit OSCE, Istanbul 1999) de a retrage trupele sale (Armata a 14-ea) de pe teritoriul R. Moldova. Totodată, recentele declarații și amenințări, dar și cele făcute anterior la adresa R. Moldova ale unui demnitar de rang înalt al Federației Ruse (Dmitri Rogozin) sunt gesturi inacceptabile într-o relație bazată pe respectul reciproc între două state suverane și independente, care au semnat un tratat de prietenie.

Președintele Igor Dodon ar urma să cunoască faptul că retragerea armatei străine și a munițiilor de pe teritoriul R. Moldova, indiferent de simpatiile sale personale și de partid, nu este doar un angajament internațional, asumat de Federația Rusă prin Acordul din 1992 și a Rezoluției Adunării Parlamentare OSCE la Istanbul din 1999, ci și o obligație a Federației Ruse potrivit dreptului internațional și a prevederilor Constituției moldovenești, care stipulează că orice stat străin este obligat să-și retragă trupele militare la simpla cerere a R. Moldova fără a putea invoca probleme de ordin organizatoric sau de orice alt fel.

Este important de precizat că și Curtea Constituțională a pronunțat recent o hotărâre cu privire la neutralitate, prin care a reiterat că „dislocarea pe teritoriul R. Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.

Insistența președintelui de a susține aspirațiile Federației Ruse în regiunea transnistreană ar duce la o nouă condamnare la CtEDO

Este bine cunoscut că, prin prezența militară a Federației Ruse, susținerea economică și politică a administrației de la Tiraspol, Federația Rusă dorește să mențină în continuare o influență puternică asupra R. Moldova. Din aceste considerente, devine ambiguă insistența președintelui de a susține prin acțiunile sale această aspirație a Federației Ruse, or astfel vor fi încălcate obligațiile pozitive ale R. Moldova cu privire la protecția și garantarea drepturilor omului pe întreg teritoriu său, care va duce la o posibilă condamnare a Guvernului R. Moldova la CtEDO. În acest context, amintim că pe rolul Curții Europene stau în așteptare zeci de cauze împotriva Federației Ruse și a R. Moldova privind violările admise constant în regiunea transnistreană. Nu ne rămâne decât să constatăm că astfel de acțiuni și declarații ale președintelui ar putea demonstra în mod direct că R. Moldova, în calitate de stat pârât la CtEDO, nu-și îndeplinește obligațiunile pozitive privind protecția drepturilor persoanelor aflate pe teritoriul regiunii transnistrene.

Aducem aminte președintelui Igor Dodon că, la conferința de presă din 31 iulie 2001, Vladimir Voronin, președintele de atunci al R. Moldova, declara: „Dl. Ilaşcu este cel care îi ține pe camarazii săi în detenție la Tiraspol”. El a menționat că i-a propus dlui Ilaşcu să-și retragă cererea depusă la Curte împotriva Federației Ruse şi R. Moldova, în schimbul eliberării celorlalți reclamanți până la 19 iunie 2001, însă Ilașcu a refuzat această propunere. În contextul afirmației lui Vladimir Voronin, CtEDO a apreciat că asemenea declarații, ce aparțin celei mai înalte autorități a unui stat contractant, care sugera îmbunătățirea situației reclamanților în fincție de faptul dacă cererea depusă la Curte împotriva unui sau altui stat contractant va fi retrasă, reprezintă exercitarea unei presiuni directe, cu scopul de a împiedica exercitarea dreptului la depunerea unei cereri individuale la Curte. În consecință, declarațiile lui Vladimir Voronin au constituit o ingerință în dreptul reclamanților de a sesiza Curtea cu o cerere individuală contrară articolului 34 din Convenție.

Importanța unui proces de reconciliere este fundamentul soluționării pașnice a unui conflict. Cu toate acestea, înainte de a lua o decizie de apreciere a rolului contingentelor de pacificare ruse și a forțelor transnistrene în menținerea păcii ar trebui mai întâi a fi desfășurate discuții publice. Decizia de decorare a anumitor persoane trebuie luată nu pe seama unor idei politice și valori proprii de partid, ci în temeiul principiului meritocrației și legalității.

În contextul dat, amintim președintelui Igor Dodon că ideile enunțate anterior privind decorarea militarilor ruși și transnistreni, dar și susținerea vădită a politicii unui stat străin, care își menține ilegal forțele de ocupare pe teritoriul Moldovei, sunt acțiuni îndreptate împotriva suveranității și inviolabilității teritoriale ale R. Moldova.

Iar acestea sunt contrare jurământului depus la investirea sa în calitate de președinte: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

Asociația Promo-LEX

Prietenii tăi merită să știe ASTA!



Comentarii
Promo
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
09.12.2019 13:40 Ziarul National Victor Chirilă // Lașitate, inconsecv...

09.12.2019 09:09 Nicolae Negru Politica externă echilibrată în dezec...

06.12.2019 09:24 Nicolae Negru Cazul Filat: de la statul capturat la...

Meteo in Moldova
Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Credeți că R. Moldova are nevoie de mai multe aeroporturi internaționale, inclusiv la Sud și la Nord, așa cum propune președintele Igor Dodon?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2018. Toate drepturile sunt rezervate

Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md