Ambasada Rusiei acuză „punere în scenă” cu polistiren și folosește scandalul dronelor pentru a ataca politica de înarmare a României

Ambasada Rusiei la București acuză din nou România că nu a prezentat public toate dovezile privind legătura dronelor căzute pe teritoriul național cu Rusia, susținând că, în timp ce MAE a vorbit despre implicarea Moscovei, diplomaților ruși le-ar fi fost arătate doar fragmente de polistiren.

Reprezentanții ambasadei afirmă că autoritățile române nu au venit cu fapte sau probe concrete despre proveniența acestor aparate. Ei susțin că, la Ministerul Afacerilor Externe, în locul unor dovezi tehnice clare, li s-ar fi prezentat bucăți de polistiren considerate drept resturi de dronă, fapt relatat în presa rusă.

La sfârșitul lunii iulie, ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe după o serie de incidente cu drone căzute pe teritoriul românesc. Cel mai grav s-a produs la Galați, unde un aparat a explodat pe un bloc din centrul orașului. În urma deflagrației, o mamă și fiul său, un adolescent de 14 ani, au suferit arsuri și au ajuns în spital.

Potrivit ambasadei, presa din România ar fi relatat intens, timp de circa două săptămâni, despre neutralizarea mai multor drone. „Responsabilitatea pentru acestea ar fi fost atribuită fără echivoc Rusiei”, se menționează în materialul publicat la 12 august.

„În cadrul discuției de la Ministerul român de Externe, diplomaților le-au fost prezentate bucăți de polistiren. Li s-a propus să le considere drept dovezi ale originii rusești a dronelor doborâte. Cu toate acestea, nu au fost prezentate niciun fel de fapte care să lege aceste aparate de Rusia”, precizează sursa menționată.

Ambasada Rusă merge mai departe și afirmă că întregul episod ar fi o „punere în scenă”, menită să justifice în fața opiniei publice „politica de militarizare” a țării și creșterea cheltuielilor pentru apărare.

În analiză se arată că, de mai mulți ani, România susține necesitatea consolidării capacităților militare ale aliaților în zona Mării Negre. Țara este prezentată drept un „avanpost al NATO”, în timp ce derulează programe de achiziții de armament occidental considerat costisitor.

Autorii textului invocă date Eurostat și arată că aproximativ o treime dintre locuitorii României ar fi expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Este menționat și deficitul bugetar de anul trecut, care a trecut de 7% din PIB, în condițiile în care autoritățile încearcă, pentru 2026, o reducere la 6,2%. Dacă în 2025 România a alocat 2,2% din PIB pentru apărare, proiectul de buget pentru 2026 ar prevedea o creștere la 2,5%, aproape 40% din sumă fiind destinată achizițiilor de armament. Partea rusă susține că observă o consolidare tot mai accentuată a forțelor și infrastructurii NATO în apropierea granițelor sale.

Vadim Truhaciov, conferențiar la Universitatea Financiară de pe lângă Guvernul Rusiei, afirmă că achiziționarea de armament occidental ar fi una dintre condițiile pentru obținerea unor fonduri europene, iar Bucureștiul ar încerca să atragă finanțare mai mare prezentând România ca stat aflat în prima linie a confruntării.

Egor Sergheev, cercetător principal la Institutul de Studii Internaționale al MGIMO, consideră că autoritățile române ar putea utiliza tema dronelor ca instrument politic flexibil, adaptat obiectivelor de moment, pentru a obține mai multă sau mai puțină atenție din partea UE și a SUA.

Articolul subliniază și că tendința de creștere a bugetelor pentru apărare se manifestă în întreaga Europă de Est, cu majorări semnificative după 2022 în Polonia, România și statele baltice. În final, ambasada Rusiei avertizează că Bucureștiul ar trebui să fie conștient de consecințele unor „pași nechibzuiți”.

Un astfel de ton din partea Moscovei nu este nou în relația cu România. În ultimii ani, oficialii ruși au respins de mai multe ori acuzațiile formulate de autoritățile române, în special pe tema dronelor care au ajuns pe teritoriul românesc.

Un exemplu recent este declarația purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care, după incidentele cu drone din iulie, a calificat acuzațiile Bucureștiului drept nefondate. Ea a susținut că autoritățile române folosesc astfel de episoade pentru a-și justifica politica de sprijin pentru Ucraina și a avertizat că Moscova va da un „răspuns corespunzător” măsurilor luate de România.

Maria Zaharova a reacționat în mod similar și la începutul lunii trecute, după decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse de la Constanța, adoptată ca urmare a incidentului grav de la Galați. Ea a numit măsura una „neprietenoasă”.

Pe 29 mai, a avut loc cel mai grav incident din 2026 și unul dintre cele mai importante de la începutul războiului din Ucraina. O dronă a intrat în spațiul aerian românesc în timpul unui atac rusesc asupra unor ținte din Ucraina și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, rănind două persoane. Ministerul Apărării Naționale a identificat aparatul drept Geran-2, de fabricație rusească, iar în fragmente au fost descoperite inscripții chirilice și elemente care indicau modelul.

În aceeași zi, MAE l-a convocat pe ambasadorul rus, anunțând că nu există „niciun fel de dubiu” asupra responsabilității Federației Ruse pentru incidentul din Galați.

La finalul lunii iulie s-au înregistrat alte incidente similare. În perioada 24–26 iulie, România a raportat mai multe încălcări ale spațiului său aerian și a doborât trei drone, după care autoritățile au recuperat și analizat fragmentele.

Potrivit comunicărilor oficiale, rezultatele expertizelor au stat la baza anunțului MAE din 27 iulie, prin care s-a precizat că investigațiile Parchetului au confirmat proveniența rusească a componentelor dronei distruse pe teritoriul României.