Aceasta este cel mai mare PERICOL pentru România. AMENINŢAREA e dincolo de orice îndoială. Putin coordonează direct acţiunea. „Este un ATAC PRIMITIV”

Academia Română a lansat LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică), care funcţionează sub coordonare Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, condus de profesorul Dan Dungaciu. Cercetătorii şi experţii cooptaţi în această structură academică urmează să se ocupe de analiza metodelor şi strategiilor folosite în războiul informaţional care afectează România şi Uniunea Europeană, în special de către Rusia şi Ungaria, concentrându-se în special pe zonele şi mediile în care aceste mesaje de propagandă care pot destabiliza România prind cel mai bine, adică acolo unde încrederea în instituţii şi în lideri este cea mai scăzută, după cum a explicat Dan Dungaciu.

Dungaciu a explicat în aula Academiei Române că LARICS nu se va concentra la început pe „fake news” (ştirile false care pot fi folosite în scop propagandistic), aşa cum fac deja multe alte organizaţii din întreaga lume, din simplul motiv că deocamdată acest concept ar fi prea vag: „Pentru noi, abordarea legată de războiul informaţional este în doi paşi. Nu ţine de fake news într-o primă instanţă, cel puţin pentru motivul că nu ştim ce înseamnă asta deocamdată. Dacă o luăm ad litteram, pentru milioane de oameni – musulmani, evrei şi mulţi alţii – şi naşterea lui Isus este fake news. Este o chestiune atât de complicată încât preferăm să nici nu intrăm în dezbatere. O să ajungem la ea, dar nu vom începe cu ea”.

Pentru început, LARICS se va concentra pe analiza mediilor sociale şi mecanismelor neîncrederii în instituţii şi lideri, pe baza cărora războiul informaţional are succes nu doar în România, ci şi în UE.

„Cu ceea ce vrem să începem este încrederea în societăţi – naţionale sau comunitatea europeană. Teoria lui Thomas spune că o realitate falsă, percepută ca reală, devine reală prin consecinţele ei. S-a dat şi un exemplu celebru – dacă o comunitate află că o bancă intră în faliment şi este o ştire falsă, dar se repede să îşi scoată economiile din bancă, ştirea devine adevărată prin consecinţe, în sensul că banca intră în faliment.

În războiul informaţional, informaţiile false care se disipează într-o societate produc consecinţe. Această ştire din teoria lui Thomas, dacă este lansată într-un sistem bancar solid, în care lumea are încredere, oamenii nu se vor repezi a doua zi să îşi scoată banii din bănci. Trebuie să există o neîncredere prealabilă în sistemul financiar, încât un astfel de zvon să producă efecte. Şi aici sunt două tipuri de analiză: pe unii îi intereasează cine lansează ştirea că sistemul financiar e în criză, pe noi ne interesează care este mediul societal care are sau nu are încredere în bănci. Sunt două paliere pe care trebuie să le acoperim, iar excesul e dăunător: dacă ne raportăm strict la cei care lansează informaţiile false, dar nu vom înţelege mediul în care informaţia e lansată, atunci ratăm cel puţin jumătate din tablou, probabil jumătatea cea mai importantă. În sensul acesta, ne interesează lipsa de încredere în instituţii, în ţesătura societală a comunităţii respective. Neîncrederea instituţională e direct proporţională cu eficacitatea unui război informaţional”, a explicat Dan Dungaciu.

Experţii cooptaţi de Academia Română în LARICS provin din domenii apropiate securităţii naţionale, comunicării, dar şi din mediul academic şi din presă. Conform paginii de prezentare, membrii LARICS sunt foştii miniştri de Externe Cristian Diaconescu şi Sergiu Celac, profesorul Dan Dungaciu, profesorul Iulian Chifu (fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi politică externă), analista Antonia Colibăşanu (fostă angajată a agenţiei de analiză Stratfor), Dan Dima (fost consilier prezidenţial de securitate naţională), Mihaela Nicola (fondatorul agenţiei de comunicare The Group, care a colaborat şi cu SRI la un aşa-numit proces de rebranding), jurnaliştii Bogdan Ficeac, Ion M. Ioniţă, George Damian, Marcela Tuşcă şi Valentin Buda (ambii din Republica Moldova), fostul diplomat şi ziarist George Scarlat, consultantul Petrişor Peiu, dar şi cercetătorii Darie Cristea, Tatiana Cojocari şi Lucian Dumitrescu.

„Nu mi se pare puţin ideea de a avea în Academia Română un astfel de Laborator. Pentru că problema războiului informaţional, conştientizat şi explicitat la nivel mondial nu mi se pare că din punct de vedere politic este recunoscută în România. Problemele privind finanţarea, participarea într-un astfel de război informaţional ţin de vectorul politic. Vectorul politic în România, pe această temă, tace. Există două variante pentru a explica această pasivitate: fie vectorul politic din România nu conştientizează pericolul şi vulnerabilităţile pe termen lung, fie are propriile motive să tacă, ceea ce ar fi o chestiune extrem de interesantă şi complicată. Un hocheist american a fost întrebat cum reuşeşte să fie mereu aşa în formă. A răspuns: spre deosebire de ceilalţi hocheişti care aleargă mereu către locul unde este pucul, eu alerg unde se va afla pucul. Războiul informaţional este o formă de agresiune cât se poate de elaborată, versatilă, cu mijloace simple, ieftine, la care au acces şi cetăţenii, şi instituţiile, şi guvernele”, a explicat şi fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, membru în LARICS.

Continuarea AICI