27 martie 1918 // Anatol Petrencu: În componența Imperiul Rus, Basarabia a fost o gubernie agrară, săracă și cvasi-analfabetă, iar după Unirea cu România – economia, educația și societatea au cunoscut o modernizare accelerată

Cele mai importante procese de modernizare a economiei, vieții politice și sociale, în special domeniul educației din Basarabia, au demarat în perioada interbelică, după Unirea cu România, în urma votului istoric din 27 martie 1918 al Sfatului Țării, susține președintele Asociației Istoricilor, Anatol Petrencu.

Istoricul a declarat duminică, în cadrul unui eveniment dedicat împlinirii, pe 27 martie curent, a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, desfășurat exact în sala în care Sfatul Țării a votat Unirea, că, în componența Imperiul Rus, Basarabia a fost o gubernie agrară, săracă, cvasi-analfabetă și supusă rusificării.

Președintele Asociației Istoricilor a amintit că, după Unire, a fost aprobată Legea agrară prin intermediul căreia țăranii au primit pământuri și li s-au oferit credite cu dobândă mică, dar și semințe pentru a le putea cultiva.

„Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 1931, în Basarabia erau împroprietăriți 335 621 de țărani”, a afirmat Anatol Petrencu.

În aceeași perioadă, pe teritoriul Basarabiei, prima provincie românească care a votat Unirea cu Regatul Român, au fost construite școli, circa o mie de mori, a fost schimbat ecartamentul căilor ferate și construite căi ferate noi, de exemplu de la Chișinău spre Bălți, drumuri, poduri, spitale etc.

„Am trecut printr-o adevărată revoluție culturală, mai ales în domeniul învățământului primar și liceal. În acest domeniu, moștenirea țaristă a fost tristă – doar 15% de știutori de carte, iar în rândul băștinașilor starea era și mai deplorabilă. Statul român a depus eforturi deosebite în vederea alfabetizării copiilor, dar și a maturilor. Dacă înainte de 1918 nu exista nicio școală românească, după Unire numărul școlilor crește, astfel că în ianuarie 1939 existau 2 718 școli, 7 581 de învățători, 346 de mii de elevi”, a citat din arhive Anatol Petrencu.

Prezent la același eveniment, doctorul în istorie Anatol Țăranu a subliniat că, în 1918, situația era foarte asemănătoare cu timpurile pe care le parcurgem noi astăzi.

„Și atunci tăvălugul rusesc de pe front, un milion de soldați ruși care dezertau, treceau prin Basarabia și devastau acest spațiu. Nici în 1918 nu toți ca unul erau români. A fost nevoie de 22 de ani ca românismul să fie implantat prin politici de stat. Iată ce înseamnă vizionarism politic. O echipă politică care se gândește la interesele profunde ale propriei națiuni. Asta trebuie să facem noi, să repetăm ceea ce au făcut înaintașii noștri în 1918. Acum avem o situație mult mai bună decât în 1918. Avem 40 la sută din oameni care cred că sunt români. E mult mai mult decât în 1918, dar nu avem o echipă de politicieni vizionari. A venit timpul ca prin politici de stat să ridicam gradul identității românești a populației și în acest fel să facem Unirea, în mod democratic, astfel va fi recunoscută de toți”, a spus Țăranu.

Octogenarul Ion Mărgineanu, cel care a mers pe jos de la Chișinău la Alba Iulia, în anul 1918, atunci când s-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire, a făcut apel la unitate, pentru ca unioniștii de astăzi să poată repeta ce au realizat înaintașii noștri pentru idealul național.

Totodată, istoricul Ion Negrei a remarcat, în sala în care Sfatul Țării a votat Unirea cu România acu, 106 ani, că generațiile tinere de astăzi conștientizează identitatea românească de care aparțin, inclusiv datorită eforturilor depuse de istorici în ultimii 30 de ani.

Ion Negrei a ținut să puncteze că vectorul politic unionist nu îl exclude pe cel european și că „prin unificarea noastră identitară, prin cultivarea identității naționale ne apropiem cel mai rapid și de integrarea europeană”.

Menționăm că participanții la evenimentul dedicat împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România au votat Convenția Reîntregirii Neamului, care are scopul de a contribui la consolidarea identității românești în stânga Prutului.