VIDEO // Vasul IUBIRILOR regale care a scandalizat Europa

Vasul „Luceafărul“ (fost „Nahlin“) a purtat prin Balcani amoruri interzise. Pe el au călătorit monarhul britanic Edward al VIII-lea cu americanca Wallis Simpson, apoi suveranul român Carol al II-lea cu „Duduia“ Elena Lupescu. Abandonat de români, „cel mai frumos iaht din lume“ a fost recuperat de englezi şi navighează şi azi.

Pe puntea lui au călcat personaje faimoase ale istoriei, iar în cabinele sale luxoase şi-au ascuns dragostea doi regi ale căror iubiri au scandalizat lumea: Regele Edward al VIII-lea şi americanca Wallis Simpson, Regele Carol al II-lea şi „Duduia“ Elena Lupescu.

Pentru România, vasul de tezaur a rămas doar o machetă în expoziţia Muzeului Militar de Marină din Constanţa - singurul de acest gen din ţară. Iahtul Libertatea (fost Luceafărul, fost Nahlin) navighează acum prin lume, vândut de statul român în anii ’90 la un preţ de nimic.

Cuibul iubirilor regale, Iahtul Nahlin a aparţinut unei bogate moştenitoare engleze, Lady Annie Henrietta Yule (1874-1950), care şi-a dorit trei ambarcaţiuni cu care să colinde lumea. În anul 1930, al doilea vas construit pentru doamna din înalta societate era proiectat de compania G.L. Watson & Co din Glasgow şi era executat de compania John Brown & Co. Ltd din Clydebank. Iahtul botezat Nahlin (însemnând „iute de picior“ în indo-americană sau „nava-amiral“ după Institutul Naţional al Patrimoniului) avea 1.574 tone, fiind propulsat de turbine şi elice.

„Nahlin“ era unul dintre cele mai mari iahturi de plăcere construite vreodată în Anglia. Pe el a călătorit în 1936 regele Edward al VIII-lea împreună cu iubita sa Wallis Simpson, americanca pentru care moştenitorul Coroanei britanice a abdicat ca să poată deveni cel de-al treilea ei soţ. În timpul celei mai scurte domnii britanice (ianuarie-decembrie 1936), monarhul a căutat refugiul pe vasul „Nahlin“, care a devenit cuibul iubirii interzise dintre Edward şi Wallis, încă măritată.

Cei doi şi câţiva prieteni foarte apropiaţi au călătorit în sudul Europei la bordul iahtului „Nahlin“. Acesta a fost trăgaciul care a declanşat în Anglia criza constituţională. Fermecat de Simpson, Edward o ceruse în căsătorie încălcând toate rigorile monarhiei care nu puteau accepta pe tron o femeie divorţată de două ori, ai căror soţi erau în viaţă.

„Regele-playboy“ a ales să renunţe la coroană pentru a fi liber cu Wallis. Anul trecut, un album cu fotografii rare din celebra vacanţă mediteraneană din 1936 a fost scos la vânzare revelând un cuplu care se distra la soare în compania suitei, în timp ce Anglia şi restul lumii erau puse pe jar.

Iahtul personal, visul lui Carol II-lea

Un an mai târziu, cel mai vânat iaht din lume ajunge în proprietatea Regelui Carol al II-lea al României, în schimbul sumei de 120.000 de lire. Cuplurile se schimbă, dar coroana rămâne, petrecerile - asemenea, rămâne şi amanta interzisă în persoana „Duduii“, Elena Lupescu.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea pleacă la bordul vasului în Marea Neagră, împreună cu metresa sa şi doi-trei apropiaţi: Ernest Urdăreanu, dr. Mamulea şi col. Stavăr. La 11 iunie 1938 este consemnată prima călătorie incognito a regelui pe vasul rebotezat „Luceafărul“.

„Mă simt atât de fericit. Împlinirea acestui vis de ani, de a avea un yaht al meu, cu care să navig în libertate şi mai presus de asta, de a avea şi admira toate aceste frumuseţi cu tine, iubita mea. Aceste trei ceasuri şi mai bine petrecute în Bosfor au fost pentru mine, care din cauza atât evenimente şi griji, am pierdut mult din entuziasmul meu, un adevărat reviriment al sufletului şi fiinţei“, scria Carol al II-lea la 12 iunie 1938 în jurnalul său.

Avea să revină în câteva zile în Bosfor, iar duminică, 19 iunie 1938, urca la bordul celui mai mare iaht din lume, Savarona, care aparţinea preşedintelui turc Mustafa Kemal Ataturk pentru a discuta despre alianţele din Balcani. Ca un amănunt, iahtul Savarona se află şi acum în proprietatea Turciei, fiind vasul prezidenţial.

Duduia Elena Lupescu şi Carol al II-lea

„După o oră foarte agreabilă de conversaţie, Carol al II-lea părăsea cel mai mare yaht din lume şi se delecta cu o nouă rundă de vizite în fermecătorul Stambul. Seara, ultima în oraşul de pe Bosfor, suveranul lua masa cu primul-ministru Celal Bayar, cu ministrul de Externe Tevfik Rustu Aras şi şeful său de cabinet Zeki Polar, cu Nicolae Lukasiewicz - consulul general al României la Istanbul. Prezenţa insolită de la masă a fost Duduia, pentru prima dată scoasă în lumea simandicoasă, ceea ce era un real motiv de bucurie pentru rege.

S-a discutat politică şi economie, iar la plecare, gazdele îşi exprimau gratitudinea faţă de înalţii oaspeţi şi comunicau din partea preşedintelui Ataturk, că odată refăcut, acesta va întoarce vizita, la Constanţa“, descrie istoricul Daniel Citirigă de la Universitatea Ovidius din Constanţa.

Urale în presă

Ca autorităţile britanice în cazul Edward-Wallis, autorităţile turce au reuşit să blocheze publicarea oricăror informaţii în presă până la plecarea suveranului român. Vizita s-a dorit incognito, iar agenţii Siguranţei s-au dus la fiecare director de ziar (la unii şi la ora 3 dimineaţa) pentru a opri anunţarea sosirii Majestăţii Sale Carol al II-lea. Reacţiile au apărut după. „Ştiam de Constanţa că este un port apropiat de Istanbul. Aveam de asemenea conştiinţa apropierii morale dintre cele două popoare. Relaţia personală dintre preşedintele Ataturk şi regele Carol al II-lea nu este decât o garanţie preţioasă pentru pace nu doar în Balcani, ci în lumea întreagă“, scriau jurnaliştii turci ai vremii, citaţi în cartea „Diplomaţia Coroanei. Casa Regală a României în Europa Centrală şi de Sud-Est în perioada interbelică“ (Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2015) a istoricului Daniel Citirigă.

1999. Aşa arăta vasul sub numele de „Libertatea“, când a fost recuperat de englezi

La 18 octombrie 1938, „Luceafărul“ găzduieşte la Galaţi o întâlnire între suveran, ministrul polonez de Externe şi omologul său român. Vizita de la Constanţa promisă de Ataturk nu s-a mai concretizat, pentru că la 10 noiembrie 1938, Mustafa Kemal Ataturk înceta din viaţă.

Suveranul României planifică o nouă călătorie (şi ultima), tot „incognito“ în Turcia, pentru a discuta cu noul preşedinte Ismet Inonu. Avea loc în vara următoare, la 11 august 1939, când regele României poposea, în timpul unei croaziere care includea insulele greceşti, la Palatul Califilor pentru întrevederea cu succesorul lui Ataturk.

„În memoriile sale, Carol al II-lea avea să spună că turcii sunt de părerea noastră, că mai bine ca Bulgaria să ne fie duşmană decât să avem între noi aceşti dubioşi. Nicio cedare teritorială nu ar fi fost utilă, deoarece «orişice petec ce s-ar ceda ar întări obrăznicia bulgară». La plecare, preşedintele Inonu îl conducea pe regele Carol la yaht, garantându-i că dacă România va fi atacată, Turcia va interveni imediat în ajutor“, relatează istoricul Daniel Citirigă.

La un an de la vacanţa sa de lucru, Regele Carol al II-lea renunţa la tronul României. Contextul politic era tulbure: anul 1940 aducea capitularea Franţei, aliatul tradiţional al României, care rămânea izolată între puteri ostile.

Uniunea Sovietică anexează Basarabia şi Bucovina de Nord, în iunie 1940, iar la 30 august 1940, Dictatul de la Viena îi impune României să cedeze Ungariei aproape jumătate din Transilvania (44.000 kilometri pătraţi). În septembrie, Bulgaria ocupă Cadrilaterul. În doar câteva luni, România pierdea, astfel, o treime din teritoriu.

„În faţa tensiunilor tot mai mari din viaţa românească, ca urmare a situaţiei explozive din Europa şi a propriilor erori“ (după cum consemnează Casa Regală a României), Regele Carol al II-lea renunţă la tron la 6 septembrie 1940 şi pleacă în exil, acolo unde s-a căsătorit cu Lupeasca după șapte ani.

Repatrierea lui „Nahlin“

Vasul a supravieţuit comunismului, fiind tras la cheiul Portului Galaţi, unde devenise „Libertatea“, restaurant plutitor pe Dunăre. În anul 1988, englezii, printr-un colecţionar pe nume William Collier susţinut de brokerul Nicholas Edmiston, i-au luat urma şi au convins autorităţile române să îl vândă 11 ani mai târziu.

Preţul a fost de 265.000 de dolari. Iahtul considerat exemplul suprem de eleganţă a fost recondiţionat în timpul unui program care a durat șase ani. În vara lui 2010, vasul intra din nou în portul Dartmouth, pe propriile puteri, pentru prima oară de când părăsise Anglia pentru România.

Era apogeul celui mai complex program de restaurare a unui vas, făcut sub supravegherea aceluiaşi constructor din 1930. Acum navighează sub pavilion britanic, „Nahlin“ fiind înregistrat ca odinioară în portul Glasgow. Iahtul „Nahlin“ şi-a recăpătat strălucirea şi a ajuns din nou în topul celor mai luxoase ambarcaţiuni de plăcere din lume.

Sursa: adevarul.ro