VIDEO // Moment emoționant în Parlament: Deputata Valentina Ghețu, născută în Siberia din părinți deportați, a povestit calvarul prin care a trecut. Atunci scoasă la tablă și batjocorită, astăzi aplaudată în picioare, nu și de opoziția prorusă

În noaptea de 5 spre 6 iulie curent se vor împlini 75 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val al deportărilor din Basarabia, operate de regimul sovietic. În vara anului 1949, peste 11 mii de familii cu circa 36 de mii de persoane au fost deposedate de case și duse, în vagoane pentru vite, la mii de kilometri în condiții inumane, greu de imaginat, până în Siberia și Kazahstan, la friguri cumplite.

Ședința de astăzi a Parlamentului a început cu un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor, la propunerea spicherului Igor Grosu, care a îndemnat cetățenii „să le cinstim numele, să cunoaștem trecutul și să facem tot ce ne stă în puteri ca neamul nostru să nu mai fie niciodată supus unei asemenea terori”.

Ulterior, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Valentina Ghețu, născută în Siberia din părinți deportați, a povestit „în premieră”, de la tribuna Parlamentului, calvarul care „a marcat familia sa pe viață”.

Potrivit deputatei, tatăl său era un german deportat mai întâi în regiunea Volga, iar după începerea celui de-al Doilea Război Mondial - în Siberia, la ordinul lui Stalin și sub atenta supraveghere a NKVD-ului, iar mama - moldoveancă, deportată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, împreună cu părinții, rudele și vecinii din satul Zăbriceni, raionul Edineț, atunci când avea 18 ani.

Mama ei, Lidia, și rudele sale au fost încărcate de la gara Dondușeni, câte 60 - 80 persoane într-un vagon pentru vite, și transportate o lună până în Cita, unde se anunțase că vin „romi din Moldova”: „Așa erau prezentați moldovenii”.

CITIȚI și „Suprarealism incredibil”: Ședința de Parlament a început cu FELICITĂRI la adresa Federației Ruse și s-a terminat cu un minut de reculegere în memoria DEPORTAȚILOR. Zinaida Greceanîi: „Eu nu am avut de suferit”

Mama și tatăl actualei deputate s-au întâlnit în Siberia și și-au născut toți cei patru copii acolo, înmormântându-l pe unul dintre ei în pământurile de gheață ale Siberiei, iar ceea ce au fost nevoiți să îndure „copiii de nemți” și „nepoții chiaburilor moldoveni” este extrem de dureros. De exemplu, aceștia nu aveau voie să se înscrie la alte facultăți decât cele agricole.

„Celor care plâng după regimul sovietic vreau să le pun câteva întrebări: Ar vrea cineva din voi să fie deportat în vagoane pentru vite, în plină arșiță de vară fără apă și mâncare? Ar vrea cineva să ajungă acolo unde nu-l așteaptă nimeni? Ar vrea cineva să îndure frigul de minus 30 – minus 50 de grade Celsius la tăiat păduri, fiind flămânzi și dezbrăcați? Ar vrea cineva să fie stigmatizat drept fascist sau chiabur? Ar vrea cineva ca la lecția de Istorie, unde se predă tema colectivizării, să fie scos în fața clasei și arătat cu degetul ca fiind nepoată de chiabur? Ar vrea cineva să fie arestat că ascultă un post de radio străin? Ar vrea cineva ca să-i fie executați părinții sau buneii pentru că muncesc cinstit ca să-și poată întreține familia? Ar vrea cineva ca să nu i se mai permită să vorbească limba maternă, dar numai în rusă? Ar vrea cineva să nu fie admis la facultate doar pentru că provine dintr-o familie de deportați, în special de nemți? Ar vrea cineva să fie chemat la securitate doar pentru că poartă un maiou cu poza unui artist de talie mondială? Sunt sigură că nimeni dintre voi nu ar vrea. În schimb, eu am trecut prin toate acestea, chemată și la KGB”, a arătat Valentina Ghețu de la tribuna Parlamentului.


Valentina Ghețu

Potrivit deputatei, ea „nu a avut norocul să se nască în Moldova, patria mamei și a buneilor mei”, dar în Moldova sunt născuți copiii ei. De aceea, a luptat și va lupta în continuare ca alți concetățeni de-ai ei „să nu treacă prin calvarul și chinurile impuse de regimuri totalitare”, să trăiască „în pace, libertate, armonie” și într-un stat în care „sunt respectate drepturile omului”.

„Dragi colegi deputați, dragi cetățeni ai R. Moldova, dragi oameni de bună-credință, haideți să învățăm din lecțiile istoriei, haideți să învățăm din suferințele părinților și buneilor mei și să ne unim pentru o Moldovă Europeană”, a fost îndemnul lansat de Valentina Ghețu.

Discursul deputatei a fost aplaudat în picioare de colegii ei majoritari în Parlament, însă nu și de cei din opoziția prorusă - comuniștii și socialiștii, care au ținut, totuși, minutul de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste.



Spicherul Igor Grosu a anunțat că documente și poze care redau drama familiei deputatei Ghețu sunt expuse în Parlament. De asemenea, Igor Grosu și-a invitat colegii, dar și cetățenii R. Moldova să vină sâmbătă, 6 iulie, la ora 8.00, la monumentul deportaților de pe Aleea Gării din Chișinău, iar la 9.00 - în Piața Marii Adunări Naționale, unde, ca și anul trecut, vor fi amplasate două vagoane similare celor cu care au fost strămutați, în 1949, deportații.

Vizitatorii vor putea vedea aici obiecte folosite de victimele deportărilor, poze, istorii de viață și răsfoi 60 de cărți dintr-o bibliotecă amenajată în vagoane.

„Fiecare vizitator își vor putea găsi rudele deportate, iar ghizii le vor oferi recomandări pentru a găsi dosarele lor. Expoziția în PMAN va fi până la data de 31 iulie. Să le cinstim numele, să cunoaștem trecutul și să facem tot ce ne stă în puteri ca neamul nostru să nu mai fie niciodată supus unei asemenea terori”, a declarat Igor Grosu.